Băsescu a discutat cu Ponta la Cotroceni despre criza din Ucraina: „Toate informațiile arată că Putin nu a spus adevărul”

Președintele Traian Băsescu a chemat astăzi la consultări la Palatul Cotroceni întregul Guvern sau măcar pe miniștrii care fac parte din CSAT, semnatarii unei solicitări oficiale privind convocarea de urgență a unei ședințe de Consiliu pe tema conflictului din Ucraina pentru ca „România să vorbească pe o singură voce”.

După o oră și 20 de minute de discuții, președintele a arătat spre liderul rus Vladimir Putin pe care l-a acuzat că „nu a spus adevărul” legat de prezența trupelor în Ucraina, a afirmat că „în opinia României, obiectivul Federației Ruse este federalizarea Ucrainei și blocarea alegerilor prezidențiale din 25 mai” și a sugerat Republicii Moldova să renunțe la articolul din Constituție care vorbește despre neutralitate.

Rezervat în a face comentarii, premierul s-a rezumat la a menționa ca teme de discuție pregătirea vizitei vicepreședintelui SUA, Joe Biden, și modul de aplicare a sancțiunilor decise în UE la adresa Rusiei, fără a anunța însă dacă președintele va convoca o ședință extraordinară a CSAT.

„Pozițiile oficialilor români era nevoie să fie coordonate. Primul obiectiv l-am atins, poziția României va fi clară. Am discutat și despre modul de aplicare a sancțiunilor. Vom aplica cu fermitate nivelul de sancțiuni. Președintele a spus că ne va informa când va convoca CSAT”, a spus Ponta înainte de a intra la o recepție organizată de Ambasada SUA.

Băsescu: „Rusia dorește destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control”

Fără a face nicio referire la o ședință extraordinară a CSAT pe această temă, care în opinia sa ar fi „un semnal care nu trebuie dat”, Băsescu a reluat, și după întâlnirea cu Ponta, poziții exprimate anterior și despre care spune că „fără excepție, au fost transmise deja în mod repetat către toate cancelariile europene și către SUA”.

„În opinia României, obiectivul Federației Ruse este federalizarea Ucrainei – și considerăm că este o gravă încălcare a Constituției Ucrainei – și împiedicarea alegerilor prezidențiale de la 25 mai. Este clar că Federația Rusă dorește destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control integral sau parțial”, a spus președintele, adăugând că „România nu recunoaște nici anexarea Crimeeei, nici referendumul din Lugansk, nici referendumul din Donețk, pentru că sunt împotriva Constituției Ucrainei”.

„Riscul major de federalizare” invocat în discuțiile de la Cotroceni s-ar diminua, susține Băsescu dacă autoritățile de la Kiev ar continua negocierile cu separatiștii. În situația în care se vor organiza negocieri internaționale, „România propune ca separatiștii să nu fie parte”, a mai spus președintele, întrucât „minoritatea rusă nu este reprezentativă pentru Ucraina”. „Acesta este un argument asupra căruia l-am avertizat și pe prim-ministrul Iațeniuk”, a adăugat Băsescu.

Care este riscul unui război

Pe de altă parte, Ponta și Băsescu s-au pus de acord că nu ar exista în acest moemnt indicii legate de scenariul atacării Ucrainei. „Nu credem că Federația Rusă intenționează să invadeze Ucraina”, a spus Băsescu, acuzându-l însă pe președintele rus, Vladimir Putin, că „nu a spus adevărul” legat de prezența trupelor de la Moscova în Ucraina.

„Toate informațiile arată că președintele Putin nu a spus adevărul când a informat oprinia publică mondială că a ordonat retragerea trupelor la frontiera de est a Ucrainei. Aceste trupe au fost un formidabil element de presiune asupra autorităților de la Kiev și un suport care a încurajat separatișii să organizeze referendumurile. Președintele Putin are obligația să își respecte cuvântul. Eu am afirmat că nu cred că nu își respectă cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere. Una spune și alta face”, a comentat Băsescu, referindu-se și la faptul că ministrul de Externe Rus, Serghei Lavrov a salutat ieri referendumul din Donețk și Lugansk.

„Neeutralitatea Moldovei nu-i este respectată. Să se gândească”

În ceea ce privește Republica Moldova, președintele a susținut că toți „factorii de decizie” de la București au știut „că în perioada 1-9, dar și în continuare, vor exista provocări” din partea Moscovei.

„Scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odesa, să se poată ajunge cu influența Federației Ruse, incluzând și Transnistria, pentru ca influența Federației Ruse să ajungă la brațul Chilia. Este vechea frontieră cu URSS și noi credem că acesta este unul dintre obiective”, a adăugat Băsescu.

În acest context, sugestia făcută de la Cotroceni a fost aceea a renunțării la neutralitatea menționată în Constituție. „Republica Moldova ar trebui să se gândească care este valoarea articolului din Constituție că este un stat neutru, atâta timp cât neutralitatea nu-i este respectată”, a spus președintele, invocând prezența trupelor ruse în Transmistria.

În opinia sa, „Moldova este supusă unor riscuri consistente de securitate”, atât în Trasnistria, cât și în Găgăuzia și în zona de vest. „Trebuie mult calm, multă atenție și să nu se răspundă provocărilor pentru că nu estimăm că Federația Rusă va trimite trupele în regiune, cu excepția celor care se află deja în Transnistria. În analiza noastră, armata transnistreană are 5000 de militari, bine instruiți, bine echipați”, susține Băsescu.

Cât despre negocierile pentru o perspectivă europeană reală, România va insista pentru accelerarea procesului de semnare a Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb „dacă este posibil pe 27 mai, când se desfășoară un Consiliu Extraordinar) dacă nu la Consiliul din luna iunie”.

Oprea și Dușa, singurii din suita miniștrilor

Invitația la consultări i-a fost trimisă prim-ministrului Victor Ponta, ca răspuns la cererea acestuia dinaintea ședinței de Guvern de a avea „urgent” o discuție pe această temă pentru ca „România să vorbească pe o singură voce”.

„Având în vedere declarațiile dumneavoastră publice recente prin care vă manifestați nelămurirea în legătură cu poziția României privind situația din Ucraina și din regiune, în conformitate cu Art. 86 din Constituția României vă invit pentru consultări astăzi, 13 mai 2014, la ora 17.30, la Palatul Cotroceni. Consultările vizează clarificarea nelămuririlor Guvernului referitoare la politica externă, de securitate și de apărare a României – problemă urgentă și de importanță deosebită”, i-a scris Băsescu lui Ponta, chemându-l la Președinție în primul minut după încheierea programului oficial anunțat în prealabil de Guvern. Potrivit acestuia, Ponta era așteptat de la ora 16.00 să facă o „vizită în câmp” în județul Ialomița, programată de staff-ul său să dureze 90 de minute.

Ca răspuns, premierul a renunțat la drumul în Ialomița, anunțând inițial că va merge la Palatul Cotroceni, împreună cu toți miniștrii membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). „Sigur voi merge, cu toți membrii CSAT”, a spus Ponta pentru Mediafax. Ulterior, s-a răzgândit mergând doar cu ministrul Apărării, Mircea Dușa, și cu ministrul de Interne, vicepremierul pe probleme de siguranță națională, Gabriel Oprea.

De la discuții au lipsit, în schimb, miniștrii Finanțelor, Justiției și Economiei, membri ai CSAT, cu care premierul s-a întâlnit în cursul dimineții.