Băsescu cere Guvernului SĂ RENUNȚE LA MAJORAREA ACCIZEI LA CARBURANȚI: „Trimit înapoi la Parlament bugetul de stat, e posibil și să-l atac la CCR”

Președintele Traian Băsescu cere guvernului să renunțe la creșterea accizei la carburanți, în caz contrar va trimite bugetul pe 2014 înapoi la Parlament și ia în calcul chiar sesizarea Curții Constituționale.

„Dacă nu se renunță la creșterea accizei la combustibil, retrimit la Parlament bugetul de stat, e posibil și să-l atac la CCR”, a spus Băsescu, comentând că introducerea de noi poveri fiscale amână relansarea economiei.

„Creșterea accizei va avea impact în economie și  în fiecare casă, un impact destul de mare. ceea ce premierul spune că vrea să dea oamenilor va fi înghițit de creșterea prețurilor și inflației. Dacă BNR evalua o inflație de 3%  prin introducerea taxelor pe stâlp și a accizelor suplimentare vom avea o inflație de 3,5%-3,6%”, a spus Băsescu.

Șeful statului a acuzat Guvernul că vrea să-și satisfacă „baronii și baroneții” în an electoral, punând „un bir inutil”. „Creșterea de acciză ca să satisfaci cererea baronilor locali este o iresponsabilitate. Este profund necinstit și de aceea îi voi trimite bugetul parlamentului: domnii din admistrația locală au bani europeni, iar domnii de la Guvern pun un bir inutil ca să satisfacă un comandament de partid”, a spus președintele.

Șeful statului a adăugat că măririle de pensii nu se vor bloca în 2014 din cauza retrimiterii bugetului de stat la Parlament, susținând că este timp suficient până la finalul anului ca să se ia o decizie. „Nu se vor bloca. Doar TVR-ul lui Săftoiu le poate bloca. Lăsați-o cu blocajele. Asta este o mare minciună. Astăzi suntem în 24, păi până pe 31 decembrie, avem timp, Slavă Domnului. Dacă vrem să le rezolvăm”, a spus Traian Băsescu.

„Ponta să-și asume memorandumul Rompetrol dacă simte nevoia”

Președintele a ținut , totodată, să facă o serie de preciyări pe tema memorandumului Rompetrol despre care a spus că rămâne valabil. în ciuda deciziei negative a Curții Constituționale. El a precizat că Președinția nu l-a atacat pe fond, iar premierul Victor Ponta va trebui să și-l asume prin HG, „dacă simte nevoia”.

„Președinția, neatacând pe fond conținutul memorandumului, el rămâne valabil. Numai că domnul prim-ministru va trebuie să și-l asume cu toți cei 400 de milioane de dolari care i-a făcut cadou companiei Rompetrol, va trebuie să și-l asume prin Hotărâre de Guvern dacă simte nevoia. Dacă nu, rămâne cu memorandumul și-l pune în aplicare. Că asta l-ar putea feri, acolo nu a semnat. A semnat cel de la OSPI pe care l-a pus să semneze și el a scăpat de semnătură”, a spus Băsescu.

El l-a acuzat pe premierul Victor Ponta de faptul că a vrut „să o rezolve cu Parlamentul”, dar „nu a mers”.

„Exact ca la Roșia Montană. Vrea să se acopere neasumându-și responsabilitatea pentru acțiuni guvernamentale clare, fără echivoc. Aici problema nu e că are cineva ceva cu premierul, să fie supărat că nu-și asumă răspunderea. Problema e ce facem în relația Executiv-Parlament? Dacă problemele Executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul? Este un conflict major constituțional peste care nu se poate trece”, a spus Băsescu.

Șeful statului a precizat că el nu a atacat la CCR decât tangențial conțintul memorandumului. El a spus că pe conținut, memorandumul a fost atacat la Curte de un grup de parlamentari în luna iunie.

Băsescu a spus că „atacul” său la Curte, în afară de câteva observații tehnice pe conținutul memorandumului, a vizat, pe fond, tratametul egal care trebuie aplicat persoanelor și companiilor în România.

„Nu poți pentru Chevron să nu duci legea în Parlament când ai aprobat exploatarea gazelor de șist, explorare și exploatare, iar pentru Rompetrol să o duci. Asta e în primul rând. Al doilea element atacat a fost amestecul puterii legislative în competențele puterii executive”, a spus Băsescu.

El a precizat că acordurile și memorandumurile între un agent economic și Guvern sunt responsabilitatea Guvernului.

„Dacă vom crea precedentul în care pentru un memorandum un agent economic trebuie să obțină o lege, facem din parlamentari negociatori cu respectiva companie, ceea ce nu poate funcționa în nicio democrație. Era un amestec de competențe între Guvern și Legislativ. Acesta e motivul pentru care Curtea a respins Legea de aprobare a memorandumului”, a spus Băsescu.

Gândul a transmis LIVE TEXT declarațiile șefului statului:

– Totul pornește de la conferința de presă a premierului , care a reușit să se încurce ca un adolescent la o întâlnire, la prima întâlnire cu cifrele bugetului.

– Există o afirmație: sper că am reușit să lămuresc adevărul despe situația bugetului, situația romppetrol, sunt convins că responsabilitatea politică va prevala în bătălia politică ditre președinte și parlament, nu am nicio bătălie personală.

– Dacă ar vrea să avem o bună colaborare, premierul ar trebui să facă două lucruri esențiale, să respecte legea și instituțiile statului. Când le va face, în acel moment relațiile dintre noi vor fi perfecte.

-Esența exercitării puterii la nivelul de 70% este încadrarea exercitării acestei puteri în lege și Constituție. Pentru că suntem la capitolul Rompetrol aș vrea să lămuresc aspectul pe care premierul îl vedea ca un dezastru și vreau să-l încurajez: trebuie să fie optimist, memorandumul a rămas în vigoare, nu am atacat la CCR decât tangențial conținutul. Atacul meu în afară de câteva observații tehnice, fondul a fost pe tratamentul egal care trebuie aplicat persoanelor și companiilor în România. 

– Acrdurile, memorandumurile între un agent economic și guvern sunt responsabilitatea Guvernului. Facem din parlamentari negociatori cu companiile.

-Declarațiile premierului îmi ridică foarte multe probleme, e ca Agamiță Dandanache. El trebuia să știe care a fost conținutul întâmpinării la curte al președinției.

– Președinția neatacând pe fond conținutul Memorandumului, rămâne valabil. Premierul trebuie să și-l asume prin HG dacă simte nevoie. Vrea să se acopere neasumându-și responsabiliatea pentru acțiuni guvernamentale clare. Problema este ce facem în relația executiv-parlament. dacă problemele executivului le dăm parlamentului, cum mai controlează, e un conflict constituțional major.

-Revin la buget: susțin fără echivoc indexarea pensiilor, susțin acordarea burselor suplimentare pentru medicii rezidenți și cu 10% pentru profesorii debutanți, susțin creșterea salariului minim. Foarte bună creșterea venitului minim garantat. Sunt un susținător fără rezerve a creșterii volumului de cofinanțare. Nu înțeleg de ce s-a supărat dl prim ministru. Poate,  să le facă dacă vrea, renunțând la accizarea suplimentară a benzinei. Dacă nu se renunță la creșterea accizei la combustibil retrimit la parlament bugetul de stat, e posibil și să-l atac la CCR.

-Creșterea accizei va avea impact în economie și  în fiecare casă, un impact destul de mare. ceea ce premierul spune că vrea să dea oamenilor va fi înghițit de creșterea prețurilor și inflației. Dacă BNR evalua o inflație de 3%  prin introducerea taxelor pe stâlp și a accizelor suplimentare vom avea o inflație de 3,5%-3,6%.

– Îi propun premierului să renunțe la această acciză, având în vedere efectele rele pentru economie și să privească în propriul buget, uitându-se la ministerul dezvoltării care are o creștere de 1,22 miliarde lei. În 2013 a fost 3,58 miliarde, iar pentru 2014 4,8 miliarde.

– Nu m-aș uita numai aici. Ar putea să renunțe la 1,4 miliarde pentru că are bani europeni.

– Acești bani sunt aruncați pentru alegeri, pentru baroni, baroneți.

– Creșterea de acciză ca să satisfaci cererea baronilor locali este o iresponsabilitate. Este profund necinstit și de aceea îi voi trimite bugetul parlamentului: domnii din admistrația locală au bani europeni, iar domnii de la Guvern pun un bir inutil ca să satisfacă un comandament de partid.

– 1,4 miliarde de la clientela politică, 600 de milioane de la dobânzi, avem suma necesară ca să nu se introducă acciza. După trauma din 2010, poporul ăsta nu mai trebuie să sufere. Doar pentru a satisface clientela politică e nejustificat.

– Ordonanța e ataât de prost scrisă, au creat o confuzie asupra a ce impozitează proprietatea sau patrimoniul. Cred că ar trebui să o rescrie, că vor avea mari probleme.

–Despre efectele contestării la CCR:  Nu cred că va fi nicio consecință. Pot să renunțe la acciză și nici nu trebuie să renegocieze cu FMI. Acest șoc e inadmisibil. Cel mai mare rău ar fi să dăm drumul la această acciyă suplimentară.

– Sunt dispus să dicut cu oricine pentru a preveni ce am făcut în 2010 cu TVA.

– Credeți că eu am știut în ce formă s-a adoptat bugetul. El știind că trebuie promulgat, n-a știut că ar fi trebuit să vorbească cu mine.

-Eu nu voi renunța la a încerca să scoatem această taxă decât când n-o să mai pot.