Băsescu i-a cerut lui van Rompuy ca „anul ăsta să se întâmple ceva” cu intrarea în Schengen. „Raportul MVC ar trebui să menționeze că o instituție a statului,CCR, a pus capăt abuzului politicienilor”. LIVE

După eșecul aderării la Spațiul Schengen din 2013, președintele Traian Băsescu i-a cerul șefului Consiliului Europenan, Herman van Rompuy, să pună pe agendă luarea unei decizii „până la sfârșitul anului”.

„Un subiect extrem de important a fost legat de Schengen, propunând ca obiectiv ca anul ăsta să se întâmple ceva, adică să începem procesul de intrare în Schengen, chiar așa, în etape”, a spus Băsescu la Bruxelles, la finalul întâlniurii pe care i-a cerut-o lui van Rompuy.

Mai concret, președintele României a vorbit de neluarea în calcul a pozițiilor politice ale celor care au cerut amânarea cu argumentul controverselor legate de Justiție sau al problemei romilor. „Nu dânsul este problema, dar să facem o politică împreună ca până la sfârșitul anului să se întâmple ceva. Nu putem să ne împiedicăm de fiecare dată ori de declarații ori de idei ale grupurilor din Parlament”, a susținut Băsescu.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Ulterior, într-o conferință de presă de la Cotoceni, șeful statului a precizat că a simțit nevoia să facă „o clarificare” în privința raportului MCV, care ar urma să fie publicat pe 22 ianuarie sau cel târziu pe 29, și anume că trebuie să se facă o delimitare între „derapajele politicului” și funcționarea instituțiilor statului.

„Nu am negat legătura pe care o fac unele state cu MCV și oricât am spune noi sunt state care se uită și la statul de drept și funcțioarea justiției. Am simțit nevoia să fac o clarificare, sigur că am avut incidente, cu declarații, tentative de modificare a Codului Penal, rugămintea mea a fost să fie o abordare corectă și să reflecte ce s-a întâmplat în România.  Dacă politicul a avut o abordare greșită în raport cu exigențele europene, o instituție a statului a pus capăt abuzului făcut de politicieni. În acest raport ar fi corect să se menționze buna funcționare ale instituțiilor statului care sunt capabile să oprească derapaje ale politicului. Acest lucru trebuie reflectat”, a spus șeful statului.

„Sunt convins că problema Moldovei trebuie discutată și cu Moscova„

În privința Republicii Moldova, șeful statului a arătat că a „atenționat asupra riscurilor din Găgăuzia și Transnistria”, iar în ceea ce privește politica energetică i-a semnalat lui van Rompuy „frustrarea noastră că Nabucco a fost abandonat”.

De la Cotroceni, Băsescu a susținut că „formatul de negociere 5+2 care viza găsirea unei soluții pentru Moldova s-a dovedit ineficient”. „Am simțit nevoia să-l atenționez că nu ne putem ascunde, acest format nu a rezolvat nimic. Trebuie găsite soluții de discuție directă cu asa-zisele autorități transnistrene și cu Moscova”, a spus președintele. Totodată, el a anunțat că i-a cerut lui van Rompuy să se analizeze găsirea unei resurse finaciare care să fie alocată pentru interconectarea sistemului energetic al Moldovei la România.

El a menționat că are în vedere investiții la stațiile Isaccea – Vulcănești, Iași- Strășeni și Suceava – Bălți. Potrivit lui Băsescu, investiția la stația de la Isaccea ar fi de 65 de milioane de euro, iar la Vulcănești – 10 milioane de euro.

„Sunt convins că problema Moldovei trebuie discutată și cu Moscova.  Cel mai puternic element de negociere este Chișinău- Moscova„, a mai spus Băsescu, calificând, totodată, drept un „mesaj pozitiv” declarația lui Vladimir Putin privind o „cooperare mai consistentă și reciproc avantajoasă” a Federației Ruse cu România.

Cele mai importante declarații

– Am simțit nevoia să atrag atenția asupra unor evoluții din R. Moldova. Situația a fost în linii mari: am pornit de la situațiile de risc care pot afecta cel de-al doilea stat românesc. Primul este Transnistria unde pot să apară provocări, formatul de negociere 5+2 care viza găsirea unei soluții pentru Moldova s-a dovedit ineficient. Nu a reușit să miște lucrurile înainte, mai mult a creat condiții pentru consolidarea asa zisei statalități transnistrene. Am simțit nevoia să-l atenționez că nu ne putem ascunde, acest format nu a rezolvat nimic. Trebuie găsite soluții de discuție directă cu asa zisele autorități transnistrene și cu Moscova.

-Am ridicat și problema șicanelor care se fac școlilor de limbă română și am rugat să fie o intervenție a UE.

– Am rugat pe președintele CE să analizăm posibilitatea găsirii unor resurse financiare europene, dacă sunt resurse necheltuite să fie alocați procesului de interconectare a sistemului energetic la România.

– Avem posibilitatea să creăm alte două linii de aprovizionare cu energie electrică pe Iași-Străceni și Suceava-Bălți.Un punct aparte a fost pregătirea acordului de asociere și liber schimb. Până la sfârșitul lunii august s-ar putea semna.

– Am vrut să am convingerea că sunt cunoscute principalele probleme.

– Nu fac un secret, nu vreau să fiu alarmist, am atenționat asupra faptului că există riscul ca în cazul în care acordurile nu se semnează și ratifică înainte de alegeri să vină o majoritate care să nu vrea să continue drumul către UE.

-Am conștiința relativ împăcată că am transmis ce e extrem de important și către CE.

-L-am informat pe președintele CE ca România își propune ca până la sfârșitul acestui an să devină membru al spațiului Schengen.

– Vizez luna octombrie.

– Am solicitat președintelui CE să mă sprijine, ca în 2012 și s-a ratat din cauza evenimentelor din vară. Nu am negat legătura pe care o fac unele state cu MCV și oricât am spune noi sunt state care se uită și la statul de drept și funcțioarea justiției. Am simțit nevoia să fac o clarificare, sigur că am avut incidente, cu declarații, tentative de modificare a Codului Penal, rugămintea mea a fost să fie o abordare corectă și să reflecte ce s-a întâmplat în România. Sunt de acord că în parlament s-a votat într-o veselie, dar CCR a stopat acest proces. Dacă politicul a avut o abordare greșită în raport cu exigențele europene, o instituție a statului a pus capăt abuzului făcut de politicieni. Mi s-ar părea corect ca Raportul MCV să puncteze aceste lucruri.

– În acest raport ar fi corect să se menționze buna funcționare ale instituțiilor statului care sunt capabile să oprească derapaje ale politicului. Acest lucru trebuie reflectat.

– Instituțiile au rămas verticale, au rămas în picioare. Am văzut o declarație a unui înalt demnitar din Parchete că declarațiile oamenilor politici nu influențează justiția. E greșit. Nu o influențează, o decredibilizează.

– Iau notă de concluziiile inspecției CSM.

– Despre declarația lui Putin: Este un mesaj pozitiv. poate fi un pas înainte și sunt convins că problema Moldovei trebuie discutată și cu Moscova.  Cel mai puternic element de negociere este Chișinău- Moscova.