Băsescu îl ironizează pe „dezamăgitul național” Ponta: „Poate ar fi obținut bani de avion Bruxelles-București”

După contrele între Guvern și Președinție pe tema fondurilor europene, președintele Traian Băsescu i-a reproșat premierului Victor Ponta „lipsa de experiență în negociere, îndârjirea, lipsa de respect și lipsa de responsabilitate”. „Domnii care își manifestă dezamăgirea ar trebui să se bată să cheltuim banii. Sunt unii care la viața lor n-au negociat decât funcții de partid. Nu știu cât e de greu. Lipsa lor de experiență o vedem în modul cum au negociat acordul cu FMI îi invit să nu dea lecții„, a comentat șeful statului.

Traian Băsescu le-a cerut europarlamentarilor români „indiferent de partid”, să susțină la vot bugetul în varianta ieșită din Consiliu și i-a chjemat la o întâlnire „pentru corelarea pozițiilor”. „Nu vreau să dau instrucțiuni, dar mi-aș dori să îi informez„, a spus Băsescu.

Decizia luată vineri în Consiliul European de la Bruxelles care a aprobat bugetul Uniunii pe următorii șapte ani, României revenindu-i 39,88 de miliarde de euro, a stârnit un val de critici din partea USL. Premierul Victor Ponta s-a declarat „foarte dezamăgit” de rezultat comentând că „legenda cu președintele Băsescu mare negociator a murit”.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

Ulterior, miniștrii și europarlamentarii PSD au susținut la unison că diferența de la 48 de miliarde de euro cât propusese inițial Comsia Europeană ca variantă de negociere, la startul discuțiilor, până la cele aproape 40 este de fapt „o pierdere”, în timp ce președintele Traian Băsescu a contabilizat creșterea cu 18% a fondurilor față de actuala sumă de care dispune România.

După întoarcerea de la Bruxelles, Băsescu i-a cerut din nou lui Ponta, de data aceasta în mod direct, o scrisoare pe care să o semneze alături de președinți celor două Camere, Crin Antonescu și de Valeriu Zgonea și să o trimită guvernelor UE înainte de Consiliul JAI din martie în care se rediscută aderarea României la Schengen.

Spre deosebire de ideea lansată de Ponta, a unei scrisori semnate în patru, Băsescu a cerut asumarea în scris a unui angajament clar al guvernului și al majorității parlamentare în legătură cu soluțiile și termenele pentru corectarea problemelor criticate în Raportul MCV invocat politic de Germania și Olanda pentru a se opune aderării României la Schengen. „În lipsa unei astfel de scrisori, România are șanse zero să obțină ceva în martie. Nu garantez că va fi un succes, dar este ceva ce s epoate face pentru a apropia șansele de intrare în Schengen”, a spăus Băsescu.

Gândul a transmis LIVE TEXT cele mai importante declarații ale președintelui:

Bugetul Uniunii Europene 2014-2020

„Au apărut controverse de la foarte mulți părerologi. Își mai spun și analiști”

Primul mesaj este acela că pentru bugetul următor România are în plus 6 miliarde de euro față de cel aflat în execuție. Avem o creștere de 10% pe fondurile pentru Coeziune și 20% pentru Politica Agricolă Comună. Avem 7 miliarde în plus pentru plăți directe. Asta îi va ajuta foarte mult pe fermieri”

„Cu o contribuție de 8,9 miliarde de euro, România este un beneficier net cu o valoare de 21 de miliarde de euro. Acești bani provind din țaxele și contribuțiile cetățenilor din Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Finlanda și altele. Nu-i tipărrește Uniunea Europeană, să știți.”

„Ar fi păcat să tratăm acest lucru cu îndârjire politică, lipsă de respect și lipsă de responsabilitate„

„România a obținut maxim din ce se putea obține pe Coeziune. Ideea inițială a fost înghețarea”

„Am avut greutăți enorme în a convinge că putem cheltui mai mult cu 2 miliarde în condițiile absorbției de până acum. la Transporturi am absorbit 6,4%, la POS DRU 7%, plăți rambursate în total, 11,47%. Când ai asemenea cifre este extrem de greu să negociezi o creștere a fondurilor alocate. M-am angajat că vom avea o absorbție foarte bună. Nue ușor să obții ceva când te contrazic realitățile de la tine de acasă”

„În momentul de față România a primit în baza fapturilor 2,2 miliarde de aeuro și mai avem facturi depuse până la 2,8 miliarde de euro. 600 de milioane sunt în verificare. Aici suntem acum. Iar domnii care își manifestă dezamăgirea ar trebui să se bată să cheltuim banii. Sunt unii care la viața lor n-au negociat decât funcții de partid. Nu știu cât e de greu. Lipsa lor de experiență o vedem în modul cum au negociat acordul cu FMI îi invit să nu dea lecții„

„Fac un apel la toți parlamentarii români să susțină fără rezerve proiectul de buget așa cum a fost stabilit în Consiliul European din 7-8 februarie. Riscul de a nu avea buget ne supune unei soluții în care bugetul este aprobat în fiecare an. Asta ar implica o negociere continuă, an de an. Acum avem certitudinea unui buget cu 6 miliarde mai mare. Nu trebuie pus sub riscul unei netreceri prin parlamentul european a bugetului”

„Dacă sunt politicieni în Roimânia care sunt dezamăgiți, le recomand să-și instruiască grupul parlamentar să susțină sume mai mari. Dar recomandarea mea este să susțină ce s-a obținut. E cea mai mare creștere a unei țări. Suma maximă alocată nu poate fi modificată decât tot cu acordul Consiliului European. Or, eu știu foarte bine care sunt pozițiile contributorilor și nu văd un pas înapoi în condițiile respingerii bugetului în PE”.

„Concluziile Consiliului au câteva prevederi legate de poziția fermă a României. Cea mai importantă este cea care se referă la faptul că este invitată Comisia europeană să facă demersurile necesare cu privire la numărul de ani în care se cheltuiesc banii pentru a se ajunge la n+3 în loc de n+2. Ca să nu pierdem banii din 2015, ci de la sfârșitul lui 2016. Am cerut un an în plus. Altfel, România risca numai anul acesta să aibă dezangajări de circa 4 miliarde pentru că anul acesta trebuie să chetuim 6,5 miliarde. Dacă mă uit că am cheltuit doar 2,2 mi se pare imposibil să facturăm 6,5 miliarde. E esențial ca parlamentarii noștri să se bată ca această clauză să nu fie scoasă.”

„24% din banii europeni de la Coeziune ajung în Bugetul de stat al României. Din 21 de miliarde, 5 miliarde intră în bugetul de stat. Modul de a apăra această prevedere este ca și parlamentarii să aibă aceeași abordare. Ne-ar acoperi integral nevoile de contribuție autohtonă”.

„Există posibilitatea de a transfera 25% între cei doi piloni de la Politica Agricolă Comună. Aici guvernul va lua decizie, dar este o discuție care cu certitudine va fi parte a discuției în PE”

„Am disponibilitatea de a avea o discuție cu europarlamentarii români, indiferent de partid, pentru a ne corela pozițiile. Nu vreau să dau instrucțiuni, dar mi-aș dori să îi informez„

„Sunt și lucruri pe care n-am putut să le rezolv. Aș fi vrut ca această flexibilitate să meragă și către irigații. Poate parlamentarii noștri vor reuși să obțină asta în plen”

„Știind eforturile extraordinare cu care am obținut aceste lucruri, tentația mea a fost să mă rog să mai fie o discuție și să meargă cei dezamăgiți. Sunt convins că poate ar fi obținut bani de avion Bruxelles-București”.

„Niciun substitut al președintelui nu obținea ce am obținut eu”

„Eu n-am văzut cifra de 48 de miliarde într-un act oficial. Este o minciună. În noiembrie, Consiliul nu a luat în discuție bugetul Comisiei. Bugetul Comisiei este o preconstrucție”

„Dacă ar fi să am o abordare corectă cu dezamăgitul, când vine bugetul de stat la promulgare, aș spune că n-arre TVA redus la alimente, n-are CAS redus, e o minciună. Ăsta ar fi echivalentul tratamentului pe care dezamăgitul național mi-l atribuie mie„

„N-am avut o discuție cu premierul (după revenirea de la Bruxelles, n.r.). De altfel am înțeles că dânsul se ocupa cu Berlusconi, pe undeva prin Italia”

Aderarea la spațiul Schengen

„În privința Schengen, am avut argumente în decembrie. În momentul ăsta, argumentele meule sunt epuizate. O spun cu adresă directă. Este nevoie absoluită de o scrisoare semnată de principalii decidenți politici care pot face ceva în îndreptarea aspectelor negative semnalate în raport. Să se renunța la jocul o scrisoare pe care să o senmnăm toți. O astfel de scrisoare n-ar stârni decât zâmbete. Trebuie semnată de prim-ministru, președintele Senatului, președintele Camerei, în care să ia punct cu punct aspectele negative din Raportul MCV și să transmită poziția. Eu pot să scriu o scrisoare singur și să o semnez și cu ceilalți trei să cerem să intră,m în Schengen, s-are nicio valoare„

„La JAI sunt guverne, numai guvernele au acces acolo și în 6-7 martie miniștrii să fie deja în posesia unei scrisori în care cei trei să dea răspunsuri favorabile – ce vor să facă cu privire la desemnarea procurorilor, pentru că procedura doamnei Pivniceru a fost un eșec. Ce se întâmplă dacă un ministru este constatat incompatibil de ANI. Ce face majoritatea parlamentară dacă se cere arestarea sau percheziționarea unui parlamentar. Ar trebui să fie un angajament în ce privește plecarea parlamentarilor din parlament, ce se întâmplă cu un parlamentar incompatibil. În lipsa unei astfel de scrisori, România are șanse zero să obțină ceva în martie. Nu garantez că va fi un succes, dar este ceva ce se poate face pentru a apropia șansele de intrare în Schengen”

„Nu cred că-i cazul să o semnez eu. eu nu pot lua decizii și angajamente nici pentru Guvern, nici pentru Parlament. Ar fi o semnătură inutilă”

„Nu am nicio preferință nominală, vreau doar procurori buni”

Scandalul steagului secuiesc

„Promovarea naționalismului este una din soluțiile politicienilor care își asumă o răspundere limitată. Au existat mici gesturi reprobabile. Dar să împingi în zona asta într-o perioadă de criză, mi se pare o soluție iresponsabilă și la Budapesta și la București”

„Apelul meu către Viktor Orban, e adevărat că redeam, dar a fost . Iar Viktor Ponta a spus da, e ușor să tejoci cu astfel de abordări, dar există riscurile să scape de sub control>„

„Tonul abordării trebuie să fie unul calm. Faptul că uneori câte un politician mai excedat stârnește lucrurile nu este decât o probă de lipsă de maturitate și de responsabilitate”

„Niciodată nu voi încuraja însemnele ilegale pe statul român. Dar calm, cu legea în mână. Ți-am dat steagul jos, nene, poți să ți-l pui la tine în curte, în week-wnd, dar nu pe instituții ale statului român”

Scutul anti-rachetă

„Preoiectul Deveselu merge înainte. Există un singur risc: dacă se va constata că România este un stat imprrevizibil. Sper să nu ne pricopsim cu această etichetă în perioada următoare. Din punctul meu de vedere nu există acest risc”

Scandalul „Lasagna cu care de cal”

„Zâmbetul mi l-a stârnit formularea. E o mare problemă. De se va constata că au existat nereguli la expeditor, în România, România va fi decredibilizată pentru mulți ani. Sper că nu se va întâmpla acest lucru”

„Sper să nu fie de la noi o etichetare falsă. Asta va decredibiliza România. Riscurile sunt extraordinar de mari să avem restricții la export”