Băsescu, Iliescu și Constantinescu, la aniversarea a 10 ani de la intrarea în NATO, la Cotroceni. Ponta a refuzat invitația: „Băsescu trage o petrecere”

Premierul Victor Ponta a refuzat astăzi invitația de  participa, la Palatul Cotroceni, alături de președintele Traian Băsescu, la ceremonia aniversării a 10 ani de la intrarea Rămâniei în NATO. La Președinție sunt în schimb prezenți foștii șefi de stat Ion Iliescu și Emil Constantinescu.

Prim-ministrul și-a justificat în această dimineață absența. „Ca sa tragă o petrecere Traian Băsescu, care nu a avut nicio legatură cu intrarea în NATO? El e cu petrecerile de după. Slavă Domnului că cei care au condus România după 1997, 1998 până în 2003 au reușit să ia această decizie fundamentală pentru România”, a invocat Ponta ca argument neimplicarea lui Băsescu la momentul aderării.

Iliescu, încă mișcat de curcubeul lui Bush

EXTERNE TRUMP cere Curții Supreme să nu se pronunțe încă asupra legii care ar putea să interzică TikTok, ca să-i dea timp să negocieze cu el compania

09:30

ACTUALITATE Dan Puric despre renașterea morală a poporului român: „Ridicarea pe verticală este ESENȚIALĂ”

09:30

Prezent la Cotroceni, Iliescu a ținut să îi menționeze pe toți cei care, prin demersurile de politică externă, de la Petre Roman la el însuși, au contribuit în vreun fel la intrarea României în NATO. În analiza lui Iliescu, „Revoluția din 1989 a fost momentul crucial” care a permis mai târziu aaderarea la structurile nord-atlanice, „un moment esențial” fiind Summitul de la Praga din 2002 la care a participat.

Iliescu a reamintit și de momentul primei vizite a lui George W. Bush la București. „Ziua a fost ploioasă, însă ca un semnal semnificativ în timpul cuvântării președintelui a apărut un curcubeu, ceea ce l-a impresionat pe președintele Bush. Ulterior, am văzut la Casa Albă fotografia curbubeului de la București. Devenise un simbol”, a constatat Iliescu.

Un rol cel puțin la fel important și-a asumat Emil Constantinescu, în mandatul căruia a izbucnit războiul din Iugoslavia. „Am lucrat de la începutul mandatului meu pentru acest deziderat: intrarea României în NATO. (…) În toată perioada mandatului meu, ideea a fost să avem relații sigure cu vecinii. Ulterior, România a fost plasată pe primul loc al celui de-al doilea val de intrări”, a invocat Constantinescu, în termeni optimiști, momentul ratării primului val al extinderii NATO, la Summitul de la Helsinki, în 1999.

Constantinescu: „Aduc un omagiu și serviciilor de informații”

Emil Constantinescu a vorbit în schimb despre permisiunea pe care a acordat-o aeronavelor NATO de a survola România în timpul războiului din Iugoslavia, despre „amânarea de 40 de minute” a dreptului de survol,, cu escortă românească, pe care a cerut-o, ca „o decizie extrem de riscantă”, în cazul Rusiei și despre „intervențiile speciale” pe care le-a avut la Secretarul General al NATO „pentru ca Belgradul, Serbia, să nu fie bombardate în timpul sărbătorilor de Paști”. „Primordiale sunt relațiile cu vecinii”, a rezumat fostul președinte, cerând „analiștilor care vor analiza istoria recentă să pună toate eforturile de integrare în NATO în acord cu tot ce s-a întâmplat pe plan intern și să țină cont de faptul că integrarea în UE nu se putea realiza fără intrarea în NATO”.

Cunoscut drept președintele care s-a declarat, la finalul mandatului, „învins de structuri”, Emil Constantinescu a adus la Cotroceni „un omagiu și serviciilor de informații”. „Acestea s-au integrat în NATO înaintea României”, s-a justificat președintele Constantinescu.

Băsescu vede „vecinătatea estică” drept „sursă continuă de tensiuni”

Traian Băsescu, pe de altă parte, a menționat participarea militarilor români „în ultimii 10 ani”, la misiunile din Balcani, Afganistan și de la Marea Mediterană și scutul anti-rachetă care urmează să fie construit la Deveselu, în contextul „vecinătatății estice”, drept „sursă continuă de tensiuni”.

„România a reușit să valorifice într-un mod eficient dobândirea acestui statut de membru al NATO. Profilul României în cadrul NATO este acela al unui aliat serios, angajat și responsabil. România a atins astfel cel mai înalt nivel de securitate pe care l-a avut în întreaga sa existență. Calitatea de membru NATO nu este un dat. Vine cu o serie de responsabilități”, a spus președintele.

În opinia sa, evoluția recentă din regiune „ne obloigă pe toți să regândim răspunsul NATO la noile provocări”, Băsescu cerând „capabilități consolidate care să asigure apărarea colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare”, și, mai exact, „relocarea unor capabilități ale aleanței și în Europa de Sud-Est și la granița estică a NATO” și regândirea asigurării finanțării în comun a acestora.

Ceremonia de la Cotroceni, la care participă miniștrii Gabriel Oprea, Mircea Dușa, președintele Curții Constituționale, Augustin zegrean, diplomați, ofițeri ai armatei, veterani NATO, a început la ora 11.00, cu un moment de reculegere pentru militarii români care și-au pierdut viața în teatrele de operațiuni și s-a încheiat cu un coktail. Mâine, Camera Deputaților și Senatul au programat o ședință comună pe aceeași temă.