Băsescu, în Parlament: „Să facem din intrarea în Schengen un obiectiv național”. Care este planul președintelui. LIVE

Președintele Traian Băsescu a propus astăzi guvernului și parlamentului un parteneriat în trei puncte: stat de drept, adoptarea euro și aderarea la Schengen. Dacă despre trecerea la moneda unică șeful statului a avansat un orizont de timp de trei-apatru ani, în privința aderării la Schengen Băsescu a cerut din nou adoptarea unor măsuri care, în opinia sa, vor îndepăra reticențele statelor membre.

„Avem de făcut câteva lucruri care țin de decizii politice. Unele nu reprezintă un ideal în ceea ce puteți accepta, ci un set de valori pe care statele UE le respectă. Să facem din intrarea în spațiul Schengen un obiectiv național pe care să ni-l asumăm împreună Președinte, Parlament, Guvern. Care ar fi planul de acțiune: desemnarea conducerii Parchetului și DNA în cel mai scurt timp, îndepăratrea din guvern a miniștrilor cu dosare în instanță, statutul parlamentarilor și un angajament al parlamentului de a avea un cod de conduită. Aceste elemente vor fi de natură de a îndepărta reticențele. Propunerea ca din intrarea în Schengen să devină un obiectiv al nostru – al dvs, al guvernului și președintelui, o reînnoiesc”, a spus Băsescu, într-un discurs susținut în Parlament. 

Șeful statului a făcut, totodată, apel la politicieni să fie rezervați în declarații care a putea fi interpretate drept antieuropene.

„Am mai avut partide mici care, prin declarațiile liderilor, păreau antioccidentale. Când astfel de declarații vin de la liderii partidelor mari slăbesc energia poporului de a se vedea integrat în UE. Apelul meu este la responsabilitate în declarații pentru că nu aveți în spate un partid de 3%, ci 70%. Un discurs antieuropean nu face decât să ne întoarcă înapoi. (…) Responsabilitatea declarațiilor e esențială pentru cei care v-au votat și pentru partenerii europeni”, a spus Băsescu.

Cele mai importante declarații:

– România are trei axe de politică externă: apartenența la UE, NATO și parteneriatulul strategic cu SUA. Dacă parteneriatul cu SUA vizează interese economice, apartenența la NATO înseamnă securitate, iar apartenența la UE nu e altceva decât viața noastră de zi cu zi.

– Legat de statul de drept: România a făcut progrese considerabile prin adoptarea unor legi și măsuri extrem de importante: legea micii reforme în justiție, cele patru coduri, legea educației. Implementarea lor e esențială, dar nu încă suficientă. Avem nevoie de o lege a sănătății care să permită asigurările private, reorganizarea admninistrativă, o nouă lege electorală, o nouă Constituție.

– Baza credibilității nu este legată de ce face diplomația, ci de ce facem noi, aici, acasă. Nicio diplomație nu poate inventa lucruri care nu s-au făcut.

– Le mulțumesc românilor care au suportat măsurile de austeritate.

– Un alt doilea obiectiv este adoptarea monedei euro. În baza tratatului de aderare, România funcționează cu derogare. În acest moment ținta este 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist și trebuie ajustat. Unde suntem și ce avem de făcut? România este stabilizată macroeconomic, are posibilitatea să-și finanțeze deficitul, iar dobânzile devin tot mai mici. Deficitul bugetului conform criteriilor de la Maastricht trebuie să fie sub 3%. A fost atins.

– În ceea ce ne privește, înainte de a intra în zona euro avem obligația de a duce companiile de stat la un nivel de competitivitate acceptabil. Introducerea managementului privat este esențial. Dacă nu înțelegem că rentabilizarea este cheia succesului în euro, ne pregătim de eșec.

– Apelul meu către guvern este depolitizarea managementului. E esențial să adoptăm euro în următorii trei, patru ani.

– Sunt voci care vorbesc de crearea a două Europe: a zonei euro și a celei non-euro.

– România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru a intra în spațiul Schengen. Din punct de vedere politic, intrarea în Schengen înseamnă că România e credibilă. Pentru noi, înseamnă mutarea frontierei pe Prut și o altă semnificație este că înseamnă un pas mare în procesul de integrare. Ce ne împiedică? Unele state leagă accesul în spațiul Schengen de lupta anticorupție.

– Spre deosebire de alte perioade avem un avantaj: statele care leagă accesul în Schengen de MCV sau pronunțat clar pe aces subiect. Avem o dată precisă, decembrie 2013 când JAI se va pronunța.

– Avem de făcut câteva lucruri care țin de decizii politice. Unele nu reprezintă un ideal în ceea ce puteți accepta, ci un set de valori pe care statele UE le respectă. Să facem din intrarea în Schengen un obiectiv național.

– Care ar fi planul de acțiune: desemnarea conducerii Parchetului și DNA în cel mai scurt timp, îndepăratrea din guvern a miniștrilor cu dosare în instanță, statutul parlamentarilor și un angajament al parlamentului de a avea un cod de conduită. Aceste elemente vor fi de natură de a îndepărta reticențele. Propunerea ca din intrarea în Schengen să devină un obiectiv al nostru – al dvs, al guvernului și președintelui, o reînnoiesc. Este o datorie a noastră față de români.

– Cele trei elemente – stat modern și de drept, acces în zona euro și Schengen – nu putem avea contradicții. Este în același timp și o confirmare că România are un singur drum, spre vest. Nu poate fi ambiguă în ceea ce privește direcția de urmat. Orice întârziere nu face rău mie sau premierului, face rău românilor.

– Vreau să fac o precizare: alături de guvernul din 2009-2010 îmi asum măsurile pe care le-am adoptat. Măsurile au dus la o reechilibrare rapidă macroeconomic. Ne-am asumat costul politic.

– Am convingerea că și declarațiile au rostul lor. Vreau să spun un lucru care nu este de bun augur. Am, mai avut partide mici care prin declarațiile liderilor păreau antioccidentale. Când astfel de declarații vin de la liderii partidelor mari slăbesc energia poporului de a se vedea integrat în UE. Apelul meu este la responsabilitate în declarații pentru că nu aveți în spate un partid de 3%, ci 70%. Un discurs antieuropean nu face decât să ne întoarcă înapoi.

– Responsabilitatea declarațiilor e esențială pentru cei care v-au votat și pentru partenerii europeni.

Președintele Senatului, Crin Antonescu, dar și parlamentarii liberali, au anunțat pentru Gândul că nu vor fi prezenți în plen la discursul președintelui. Premierul Victor Ponta, pe de altă parte, spune că va veni, „la început”, „pe baza unei relații instituționale normale”, dar nu va rămâne până la final, întrucât are programată o întâlnire la Guvern cu ministrul britanic pentru Europa, David Lidington. Ponta i-a cerut în schimb lui Băsescu să-și rectifice în plen afirmația potrivit căreia șapte state s-ar opune în prezent aderării României la Schengen, întrucât în Consiliul JAI din 7-8 martie nu s-au manifestat decât trei.

„Cei de la PSD fac ce cred ei mai bine. Nici nu cred că e vreo obligație a vreunui parlamnetar să asiste, e democrație în România, este stat de drept”, a lăsat liderul PSD deschise opțiunile celorlalți parlamentari social-democrați. În schimb, președintele Camerei Deputaților și-a trecut în programul oficial că va rămâne „până la finalizare”, fiind de altfel și cel care va conduce ședința.

Nu este prima dată când la mesajul președintelui rămân în sală doar parlamentari ai PDL sau UDMR. În replică față de absența de la discursurile sale a liberalilor și PSD-iștilor, Băsescu a susținut că scopul său nu este atât acela de a fi ascultat în plen, cât de a-i rămâne mesajul publicat în Monitorul Oficial.

Într-o scrisoare trimisă pe 23 februarie lui Victor Ponta, și înmânată „spre știință” și președinților celor două Camere parlamentare, Traian Băsescu semnala guvernului și „majorității largi” de care dispune USL, câteva restanțe în Justiție pe seama cărora anticipa deja un eșec în privința aderării la Schengen în acest an.

Ce a cerut Băsescu majorității parlamentare:

1. să desemneze candidații pentru Parchetul General și DNA. După respingerea de către președinte a primelor două nume înaintate de Mona Pivniceru, Tiberiu Nițu și Ion Irimie, ministrul Justiției a cerut șefilor de parchete din teritoriu să trimită o listă preliminară de nume de procurori eligibili pentru o nouă selecție.

2. să fie „îndepărtați imediat din guvern miniștrii care au dosare penale”, cu aluzie la trimiterea în judecată a ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, pentru complicitate în dosarul „Transformatorul”. Primul-ministru Victor Ponta ironizat această solicitare – „E vedetă intenațională. Toată Europa e doar cu ochii pe Relu Fenechiu” – și a explicat că nu intenționează să-l demită pe ministrul liberal întrucât „e vorba de o faptă mult anterioară”, iar „atunci când o instanță îl va condamna, va pleca din Guvern”.

3. să reia în Parlament discuția despre statutul deputaților și senatorilor care „să consacre condiții egale pentru cei vizați de rapoartele ANI”. Legea respinsă de Curtea Constituțională ar urma să fie rectifitată în parlament în acest sens.

4. să susțină în Parlament încetarea sau suspendarea mandatelor incompatibililor sau a celor condamnați pentru corupție.

5. să fixeze termene reduse pentru aprobarea începerii urmăririi penale în dosarele aleșilor.