Băsescu, înainte de a pleca la Summitul NATO: CSAT a aprobat prezența unor aeronave NATO în România

Președintele a precizat at că a avut loc o scurtă ședință CSAT pentru clarificarea a două probleme.

„Una era legată de prezența unor aeronave de luptă ale statelor membre NATO pe teritoriul României, prin rotație, nu toate deodată, care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO și care, alături de aeronavele românești, să asigure poliția aeriană”, a menționat șeful statului.

Președintele a precizat că acest lucru înseamnă că, dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul României vor putea staționa și 200 de militari, piloți, mecanici de întreținere a aeronavelor, care să asigure funcționarea acestor aeronave ale aliaților din NATO, pentru asigurarea poliției aeriene în spațiul de responsabilitate al Românei.

„A fost adoptată această hotărâre, vom comunica la NATO aprobarea noastră pentru prezența aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România și în spațiul aerian românesc”, a menționat Băsescu.

„Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO și care, alături de aviația română, vor asigura poliția aeriană”, a explicat președintele. Totodată, șeful statului a declarat că, pe teritoriul României, vor staționa și 200 de militari (piloți, mecanici, personal de întreținere).

Al doilea punct al ședinței CSAT a fost, potrivit președintelui, legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina, în domeniul cibernetic.

„România este pregătită să își asume unul din cele patru programe ale NATO, în calitate de națiune lider, și programul pe care dorim să ni-l asumăm este legat de apărarea cibernetică a Ucrainei”, a spus Traian Băsescu, precizând că și această decizie a fost adoptată în CSAT.

Un aspect foarte important din declarația președintelui: „Suntem interesați ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste structuri trebuie să existe”. Deși, în acest moment, nu sunt detalii despre arhitectura unor asemenea structuri de comandă, ele ar putea fi tocmai înlocuitoarele formale ale bazelor NATO pe care Aliații sunt reticenți să le instaleze în flancul estic.

De asemenea, Traian Băsescu a afirmat că România își dorește un accent pe prezența la Marea Neagră, „având în vedere forța deosebită a flotei Rusiei”, care, „ne generează îngrijorări”.

Președintele a mai solicitat „introducerea României în sistemele permanente de alertă și de capabilități de reacție”.

Acțiunea NATO împotriva forțelor de la granița unui stat aliat,obligatorie în unele situații

Intervenția NATO împotriva forțelor care se află la frontiera unui stat aliat este obligatorie, în momentul în care asupra acelei țări se fac presiuni cu armate regulate la granițe care sprijină direct sau indirect „omuleți verzi” precum cei din Ucraina, a declarat Traian Băsescu.

Președintele Traian Băsescu a declarat, după ședința CSAT, că la summit-ul NATO de joi și vineri România dorește să se clarifice „abordarea aliaților atunci când discutăm despre un război-hibrid, ca cel care se desfășoară acum în estul Ucrainei sau cel care s-a desfășurat în Crimeea”.

„Un stat care nu recunoaște, își trimite forțe fără însemnele statului sau armatei din care fac parte, acești oameni coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar și politic a unor țări sau a unor spații dintr-o țară, dar asta nu justifică aplicarea art 5 (din Tratatul NATO – n.r.). Punctul nostru de vedere este că, într-adevăr, fiecare stat trebuie să facă față la astfel de provocări, trebuie să aibă capacitatea să facă față la astfel de provocări, dar în momentul în care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezintă un sprijin direct sau indirect pentru cei care au apărut ca omuleți verzi în estul Ucrainei sau în Crimeea, atunci intervenția NATO împotriva forțelor care se află la frontiera unui stat NATO este obligatorie”, a precizat șeful statului.

Traian Băsescu a explicat că un stat mai mic nu poate face față „unui război intern generat de omuleți verzi” și, în același timp, „unei presiuni cu armate ostentativ masate la frontiera statului și care indirect sau direct constituie un sprijin major pentru insurgență”.

„Sperăm într-o definire și într-o înțelegere a modului de aplicare a art. 5 în astfel de situații, pe care Rusia a arătat că le poate crea”, a spus Traian Băsescu.

El a mai spus că războaiele de tip hibrid au „mare succes” în statele slabe, „în statele care-și neglijează propriile forțe armate, forțele de securitate, în statele în care corupția afectează fibra funcționării instituțiilor”. „În astfel de state slabe acțiuni de tip război-hibrid reușesc. În statele puternice n-or să reușească niciodată”, a subliniat Băsescu.

Art. 5 al Tratatului NATO stipulează că „părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forei armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice”.

„Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii i securității internaționale”, se mai arată în art. 5.

Băsescu: La CSAT nu s-a luat un mandat pentru Summit-ul NATO, e curs continuu de negocieri de 2 luni

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că în ședința CSAT nu s-a luat un mandat pentru Summit-ul NATO de joi, pentru că există „un curs continuu de negocieri, de circa două luni”, prin trei instituții, Președinție, MAE și MapN.

Președintele Traian Băsescu a explicat că „a observat că foarte mulți analiști militari, nemilitari, specialiști în fabricarea pâinii sau în culegerea de roșii, au făcut predicții asupra a ceea ce se va întâmpla pentru România la Summit-ul NATO”.

„Vreau să știți că România, ca toate statele membre NATO, în abordarea pe care o au, la acest Summit, țin cont de două documente fundamentale. Unul este legat de CFE (..) este vorba de armamentele convenținale în Europa, nivelul pe care fiecare parte și-l asumă. De asemenea, trebuie să ținem cont dacă mai vrem sau nu să mai avem un Parteneriat cu Federația Rusă, adică NATO-Federația Rusă”, a spus Traian Băsescu.

Președintele a arătat că „aici este un punct de discuție” și a adăugat că, „printre altele, în acest document (CFE, nr) statele membre NATO se angajează să nu instaleze baze militare mari la frontiera de est a NATO.

„Cu asta, cred că am răspuns acelora care proroceau baze militare mari, permanente și așa mai departe. Asta nu înseamnă că România nu are niște obiective”, a comentat Băsescu.

El a afirmat că, pentru a clarifica faptul că astăzi, la ședința CSAT, nu s-a discutat mandatul pentru Summit-ul de joi, „noi suntem într-un curs continuu de negoceri, de circa două luni, iar de acest lucru se ocupă trei instituții, Președinția României, prin contactele directe la nivel de șefi de state, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării.

„Nu s-a luat astăzi un mandat pentru că nu era posibil, până la urmă, poziția noastră a trebuit negociată mai bine de două luni”, a afirmat președintele.

El a explicat că acesta a fost motivul pentru care nu a putut face vizita în Turcia, cu ocazia validării mandatului președintelui Erdogan, explicând că „a avut niște convorbiri telefonice exact în acea perioadă” și i s-a părut de mare interes să rămână în țară, pentru că se discutau opțiunile noastre pentru NATO.

R.Moldova să fie introdusă pe lista inițiativei de consolidare a capacităților de apărare

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România dorește ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor inițiativei de consolidare a capacităților de apărare, astfel ca state NATO să poată face exerciții comune, pentru creșterea capacității de apărare a acestei țări.

Șeful statului a precizat că nu se mai poate evita sublinierea importanței strategice a Mării Negre, mai ales dacă privim nu numai prin prisma cercului de foc din jurul Mării Negre creat de conflictele înghețate, toate controlate de la Moscova: Nagorno-Karabah, Osetia, Abhazia, Transnistria și acum Ucraina.

„Este clar că Marea Neagră este înconjurată de un cerc, de un brâu de conflicte înghețate care, toate, pot fi acționate pe rând sau toate odată de la un singur buton, și anume de la Moscova. Deci acest lucru generează, în opinia noastră, obligația statelor membre NATO de a lua notă de importanța Mării Negre. Dacă vă aduceți aminte, cu eforturi foarte mari noi am reușit să introducem acest concept cu ocazia Summit-ului de la București din 2008. Dar am vrea ca el să fie reconfirmat și materializat prin reafirmarea acestui lucru în documentele Summit-ului” NATO, a afirmat Traian Băsescu.

El a menționat că România ar dori, de asemenea, ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor inițiativei de consolidare a capacităților de apărare.

Șeful statului a precizat că acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova intră în NATO, dar, împreună cu Armata Republicii Moldova, state membre NATO pot face exerciții comune de apărare, exerciții de intervenție în caz de calamități, de cutremure, de inundații de mari proporții sau exerciții militare pentru creșterea capacității de apărare a Republicii Moldova.

„Sigur, noi ne dorim să fie introdusă. Dacă vor accepta la un moment dat autoritățile din Republica Moldova ca astfel de exerciții să se desfășoare, va fi foarte bine”, a mai spus Băsescu.