Băsescu întoarce în Parlament legea care scapă 1200 de aleși locali de dosarele cu ANI: „Se impune menținerea acestei incompatibilități”

Legea a cărei trecere prin Parlament a fost echivalată de către președintele ANI, Horia Georgescu, drept „a doua marți neagră după cea din decembrie 2010” a fost respinsă de președintele Traian Băsescu cu argumentul că „nu este oportună”. Șeful statului consideră că eliminarea incompatibilității între funcția de primar sau președinte de CJ și cea de reprtezentant în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI) „are un impact negativ” întrucât „diminuează activitatea Agenției Naționale de Integritate și vine în contradicție cu recomandările cuprinse în Raportul MCV”.

Gândul a dezvăluit în premieră implicațiile acestei legi față de peste 100 de dosare aflate deja pe rolul instanțelor, dar și față de cele aproximativ 1000 de verificări de care primarii și președinții CJ s-au temut constant, mesajul lor fiind transmis explicit liderilor PSD.

Președintele poate întoarce o lege în Parlament o singură dată, textul adoptat de cele două Camere în urma cererii sale urmând să fie promulgat obligatoriu în 10 zile. În condițiile adoptării proiectului cu o largă majoritate, inclusiv cu voturile unor liberali din aripa Tăriceanu (vezi rezultatul votului AICI), trimitearea sa la reexaminare va fi, cel mai probabil, doar de natură să întârzie cu câteva luni efectele legii, având în vedere vacanța parlamentară până în septembrie.

ACTUALITATE 23 DECEMBRIE, calendarul zilei: Moare Mihail Kalașnikov/ Este conceput primul tranzistor/ Prima călătorie în jurul Pământului a unei nave românești

07:15

POLITICĂ Ziua în care vor fi ALEȘI șefii Parlamentului, Iohannis va anunța premierul și se va forma Guvernul

07:15

Băsescu: modificarea deputaților „creează instabilitate”

„Adoptarea acestui act normativ nu este oportună deoarece participarea primarilor și a președinților consiliilor județene în organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților.  Practic, ca efect al noului text de lege, Agenția Națională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor și a președinților consiliilor județene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociații„, se arată în cererea de reexaminare în sensul respingerii legii.

În opinia lui Băsescu, „se impune menținerea acestei incompatibilități” (…) „pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităților locale cu cele personale”. „Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuție imparțialitatea și obiectivitatea primarilor și a președinților consiliilor județene, creând premisele unui conflict de interese”, argumentează președintele.

Băsescu contestă totodată faptul că eliminarea incompatibilității s-a făcut fără trimitere explicită la legea pe care o modifică, „această modalitate de reglementare fiind de natură să creeze instabilitate legislativă și texte de lege echivoce”.

ANI, legată de mâini în sute de verificări. Iohannis, printre beneficiari

Deputații au adoptat acest proiect de lege, aparent fără legătură cu regimul incompatibilităților, prin care primarii și președinții de Consilii Județene devin membri de drept în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și reprezentanți în regiille autonome locale de tipul celor de Apă-Canal.

Este situația pentru care în ultimii ani au ajuns pe rolul instanțelor peste 100 de dosare de incompatibilitate deschise de Agenția Națională de Integritate pe nume importante ca cele al lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, Radu Mazăre, primarul Constanței, Nicușor Constantinescu, președintele CJ Constanța, Aristotel Căncescu, președintele CJ Brașov, Mircea Moloț, președintele CJ Hunedoara. Lista completă AICI.

Dacă în iulie 2013 erau 108 cazuri de primari și președinți de Consilii Județene incompatibili, între timp, numărul celor pentru care ANI a făcut deja rapoarte de constatare aflate pe rolul instanțelor a crescut la 127. 95 sunt cazuri de aleși locali prezenți în AGA regiilor locale, situație evitabilă prin desemnarea unui reprezentant al administrației locale, altul decât primarul sau șeful CJ.

Căncescu și Iohannis au câștigat la prima instanță procesul cu ANI, decizia finală aparținând Curții Supreme. Întrebat recent de gândul, ca potențial beneficiar al acestei legi, care este poziția sa față de adoptarea unui astfel de proiect, liderul interimar al PNL, Klaus Iohannis a precizat că susține demersul.

Cei mai mulți dintre cei aflați pe listă sunt însă primari de comune și orașe mici, numărul celor aflați în această situație, chiar dacă verificările ANI nu sunt încă definitivate în toate cazurile, fiind estimat de asociațiile aleșilor locali la 1.200. Este motivul pentru care în ultimii doi ani, aleșii locali, în special cei ai PSD, au făcut presiuni constante, mai ales în perioade electorale, pentru modificarea legii, amenințându-și șefii de partid cu neimplicarea în campanie. O tentativă de a le oferi reglementarea dorită prin ordonanță de urgență s-a blocat anul trecut ca urmare a reacției negative de la Bruxelles. Ultima încercare a fost în aprilie, la o întâlnire a PSD la Brașov cu liderii județeni, vicepremierul Liviu Dragnea avansând atunci și public promisiunea că legea va fi schimbată în favoarea primarilor.

Cronologia disputei primari-ANI. Parlamentul răspunde presiunii aleșilor din țară

Disputa aleșilor locali cu Agenția Națională de Integritate a început în 2008, când s-au finalizat și primele verificări ale inspectorilor de integritate pentru situații de incompatibilitate din cauza prezenței acestora în adunările generale ale acestor ADI. În 2012 și 2013 numărul dosarelor definitivate de ANI a crescut însă semnificativ (așa cum arată LISTA oficială a proceselor publicată de gândul în iulie 2013) și, astfel, și presiunea reimțită la București din teritoriu pentru modificarea legii.

Iulie 2013. Liviu Dragneas le promite aleșilor locali ai USL la ședințele Uniunii că în toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situațiile de incompatibilitate și conflict de interese să fie mai clar reglementate. „În urmă cu două luni am inițiat un act normativ pentru modificarea legii ANI care este acum la Ministerul Justiției”, a declarat pentru gândul vicepremierul Liviu Dragnea. În urma unor semnale negative de la Bruxelles, Ministerul Justiției nu a avizat proiectul.

Octombrie 2013. La inisistența primarilor, USL a pus în mișcare trei inițiative simultane de modificare a Legii administrației publice locale, aproape identice: una dinspre Guvern, una dinspre Camera Deputaților și alta dinspre Senat. Toate prevedeau intrarea primarilor și șefilor CJ de drept în AGA asociațiilor de dezvoltare.  „Rezolvarea” în favoarea aleșilor locali a fost astfel pasată Parlamentului.

Martie 2014. Vittoria Alliata di Villafranca, directorul Direcției Consolidarea Competenței Administrative și Europa de Sud-Est din cadrul Comisiei Europene trimite la București două scrisori. În prima, pe 11 martie, adresată președintelui ANI, Horia Georgescu, se arăta că prezența aleșilor locali în ADI este „crucială” și că „nu poate fi neobișnuit ca anumiți funcționari locali aleși, ca membri ai ADI, să fie în același timp membri ai boardului unor operatori publici”. În a doua și ultima, datată 21 martie, și ajunsă inclusiv la Ministerul Dezvoltării, mesajul era cu totul diferit: „să nu existe nicio excepție la aplicarea legii incompatibilităților, conflictului de interese și averii nejustificate”.

Aprilie 2014. La reuniunea informală a PSD de la Brașov, Liviu Dragnea se angajează oficial ca în săptămâna următoare „să generăm o discuție serioasă cu ANI”, întrucât, în opinia sa, „regimul incompatibilităților ar trebui mult mai bine lămurit”.

Mai 2014. „Rezolvarea” este transferată în  proiectul pentru modificarea și completarea legii nr 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, inclusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Iunie 2014. Legea este votată de Camera Deputaților, for decizional.