BĂSESCU LA LIMA. România vrea să vândă nave militare în Peru. Cine l-a aclamat pe președinte în America Latină

Peruanii s-au strâns, câteva sute, în Plaza Mayor din Lima, în fața palatului prezidențial. Fac poze din gardene. Și aclamă. Tatăl președintelui însuși, Isac Humalla, e în direct prin telefon la televiziunea publică. Garda de onoare s-a aliniat să-i dea onorul lui Traian Băsescu. În vizită în Peru, în capul scărilor palatului, președintele Băsescu zâmbește aprobator la peruanii care își cântă la unison imnul cu mâna la inimă. Ollanta Humala Tasso cântă. El le zâmbește peruanilor doar din afișe cu el însuși pe care alegătorii liberi și le expun de bunăvoie in birouri.

Sursa foto: www.presidencia.gob.pe

Dincolo de discuții tehnice despre exportul de vagoane de metrou utilaje de foraj marin și medicamente generice Traian Băsescu și Ollanta Humala au avut si-un un interes mult mai sensibil: potențialul Peru de a cumpăra nave militare din România. 

De ce vrea Peru arme

Băsescu a lansat ideea, întâi în presa de stat peruană: „România are experiență și putem coopera cu Ejercito del Peru în special cu forțe navale”. El însuși ofițer de carieră, Humala a admis, mai mult voalat. „Trebuie sa înțelegem, România a avansat mult în zona tehnologiei de apărare. E o temă de interes pentru Peru, e important”, o spune fostul autor al revoltei împotriva lui Alberto Fujimori.

Mult mai direct a fost Băsescu: „România producând nave pentru Olanda, discuțiile continuă și cu Peru către o cooperare în această direcție”.
Ramiro Angulo e ziarist în Peru. Din ce-a citit pe agenția oficială dimineață, peruanii ar avea un interes mai larg. „Anul trecut am cumpărat avioane din Coreea de Sud. Acum ne mai trebuie arme. Suntem mult prea puțin dotați față de Chile care ne amenință pe un conflict marin”. O spune calm și natural.

Sursa foto: www.presidencia.gob.pe

Ambasada din Cuba rămâne pe loc

Mai mult accidental, Traian Băsescu a vorbit și despre Cuba spunând că ambasada României a fost activă și va rămâne în continuare, la Havana. O menține apărută după ce consilierul  Cristian Diaconescu îi face în șoaptă sugestii insistente.

Cu Peru, lista de intenții e mai lungă: vagoane de export, când peruanii își vor construi și ei metrou, microhidrocentrale construite în Peru, antibiotice trimise în America Latină la prețuri bune și companii comerciale mixte.

După Humala Tasso, gimnastica din România se poate importa la fel de bine. Atlet în timpul liber, ar da câteva burse sportivilor români să îi învețe în Peru cum se iau medalii.

Traian Băsescu este a doua zi în Peru, la 40 de ani după ce de la Nicolae Ceaușescu niciunul dintre președinți nu a mai ajuns la Lima în vizită oficială.
În prima vizită din 1973 incoace, Traian Băsescu l-a invitat și pe Humala în București, ca să semeze un parteneriat strategic. Ultimul președinte peruan la București, Alberto Fugimori, aflat acum în plină controversă dacă va fi sau nu eliberat din închisoare după sentința de 25 de ani pentru încălcarea drepturile omului a plecat de la noi în 1998, cu o decorație.

Peruanii își aleg președintele o dată la cinci ani și, după regimul militar al lui Alberto Fujimori, cu regula mandatelor care nu mai pot fi consecutive. Ollanta Moisés Humala Tasso este și preșdinte, dar și șef al guvernului

O televiziune a parlamentarilor, visul bucureștean e LIVE în Peru

Între CNN de limbă spaniolă și un canal de știri autohton, peruanii se uită la CRT – Congreso de la Republica television. Congresul are propriul post de televiziune, în slujba poporului – „Estamos travajando para todos” -, cam ce visau acum doi ani parlamentarii de la București. Știrile pozitive intră în ordine ierarhică: președinte, vice, apoi cei 130 de senatori. Congresul peruan e unicameral și e a doua oprire a președintelui la Lima. A treia va fi primăria, condusă de o femeie: Susana del Puente.

Peru e încă o țară a contrastelor. La nici un kilometru de coasta luxoasă a Pacificului, banalele studiouri foto-xerox scot totul din tiparnițe.Cu 13 ani în urmă, abia se depășea regimul militar. Acum, cu toată linia trasată încă gros între periferia amerindienilor și blocurile de sticlă în care stau moștenitorii foștilor conquistadori, nivelul lor de trai e peste cel din estul Europei. Cuprul și aurul, taxarea lejeră și relațiile bune cu americanii, chemați să facă free trade de produse, au adus Peru în topul celor mai rapide creșteri economice din lume.

Traficanții de droguri își fac și ei datoria față de țară: aduc 17% din PIB. Doar ecologiștii își mai fac griji, că plantațiile de coca ar putea distruge în timp pădurea tropicală. Națiunile unite cred că Peru a devenit cea mai mare producătoare de frunze de coca din lume și rivalizează Columbia în producția de cocaină.