Băsescu și Ponta s-au angajat să își vorbească frumos

Pacea semnată de președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta la întâlnirea de miercurea trecută de la Cotroceni, în prezența lui Liviu Dragnea și a lui Crin Antonescu, prevede că șeful statului va reprezenta România la Bruxelles, la Consiliile Europene, în timp ce primului ministru îi revin „relații la nivel interguvernamental și european”.

Cei doi se angajează să-și vorbească numai la persoana a doua plural și chiar să își sancționeze consilierii sau angajații care lansează atacuri la adresa celeilalte părți.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DINTRE TRAIAN BĂSESCU ȘI VICTOR PONTA

ACTUALITATE Accident mortal pe calea ferată. Trenul R 2202 Curtici-Arad a lovit mortal un bărbat

08:15

EXCLUSIV Ce PRIMĂ de CRĂCIUN se acordă muncitorilor care încălzesc apa caldă în București. „În timp ce noi mâncăm și bem, ei păzesc cazanele sub presiune”

08:00

În relația Ponta-Băsescu va exista și un „mecanism de soluționare a disputelor”, acolo unde Constituția are lacune. În caz de conflict, în dispozitiv intră consilierii și miniștrii, cu o condiție însă: să fie agreați de partea adversă și să fie excluse ” persoanele controversate”.

„Formula de luare a deciziilor între Președinție și Guvern este cu precădere întâlnirea sau discuția directă Președinte-Premier. În mod excepțional, alte persoane pot fi implicate cu acordul celor doi”, se arată în acord.

Pactul de colaborare instituțională care i-a garantat lui Ponta desemnarea pentru a doua oară în funcția de premier a fost semnat, așa cum arată copia făcută publică de Administrația Prezidențială, pe 12 decembrie, la ora 22.50, mențiune făcută în scris de șeful statului. A doua zi, Băsescu a înmânat câte o copie liderilor UE la Consiliul European de la Bruxelles, refuzând însă să explice ce conține documentul.

De la „mitoman” și „securist”, la „domnule premier” și „domnule președinte”

Pacea de la Cotroceni are șapte puncte, de la angajamente și responsabilități până la un cod de conduită care îi implică atât pe președinte și pe premier, cât și pe angajații și consilierii lor.

După 30 de zile de campanie în care s-au complimentat cu formule de la „bolnav”, „mitoman”, „pisic”, la „ofițer la contrainformații”, Victor Ponta și Traian Băsescu s-au angajat prin semnătură să nu își vorbească decât cu „domnule președinte” și „domnule prim-ministru” și chiar să își sancționeze colaboratorii care lansează atacuri și critici de tipul celor asumate până de curând de Sebastian Lăzăroiu sau Daniel Funeriu.

„Părțile vor îmbrățișa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcția partenerului și la adresarea la plural”, se vor abține de la „abordări diferite” și „vor sancționa excesele și ieșirile publice ale colegilor de partid sau angajaților care exced această regulă de comportament, bun simț, decență și politețe”, se arată în acord.

Cei doi se angajează „să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” și promit că vor păstra discreția totală asupra întâlnirilor și discuțiilor pe care le vor avea”. „Părțile convin să respecte cu strictețe regula de a nu expune public discuțiile oficiale și a aduce în public exclusiv elemente convenite de ambele părți sau teme care nu afectează interesele României”, se menționează în acord.

Reproșurile publice, devenite cutumă în perioada coabitării Călin Popescu-Tăriceanu cu Traian Băsescu au fost limitate la situația în care termenele convenite de comun acord pentru soluționarea unor probleme nu vor fi respectate: „La expirarea termenelor limită convenite, abordarea publică este o opțiune deschisă”.

Băsescu și Ponta promit „să evite confruntările publice inutile”

În pactul pe care i l-a avansat lui Victor Ponta, Traian Băsescu a preluat câteva din cele 11 teme date guvernului de Jose Manuel Barroso, după criza politicxă din vară. Printre principiile asupra președintele și premierul au convenit înainte de oficialitarea coabitării Băsescu-USL se află orientarea spre Vest, sustenabilitatea instituțiilor cu atribuții în securitatea României, independența justiției, punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale, numirea în funcția de Avocat al poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare, transparentizarea numirilor la Parchetul General și la DNA.

„Politicenii se vor abține de la orice luare de poziție care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea și forța Armatei române”, se arată în acord. Interzise sunt și disputele politice pe teme legate de angajamentele României față de instituțiile internaționale, de tipul Comisiei Europene, NATO sau FMI, ca și limbajul dublu pe plan intern și extern.

Președintele și premierul „vor stabili spațiile de competiție politică în mod concret” și  „se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluționarea diferențelor în consultări”.

Președintele își rezervă Bruxelles-ul, premierul guvernarea

Un punct în acord se referă inclusiv la reprezentarea la Consiliul European, scaunul României la Bruxelles fiind subiectul unei lungi dispute în această vară. Ponta se angajează prin semnătură că participarea la Consiliul European îi revine președintelui, la pachet cu politica de securitate și de apărare. În schim, premierul va avea primul și ultimul cuvânt în privința politicii economice și a guvernării.

Președintele și-a asigurat decizia asupra mandatelor de reprezentare la Bruxelles, angajându-se să prezinte guvernului rapoarte, șa întoarcere. Divergențele „cu abordare politică”, așa cum s-a întâmplat în ultimele luni, sunt practic interzise.