Cetățenii români plecați în străinătate au devenit adevărata miză a referendumului din 29 iulie, liderii USL dorind să radieze aproape 2 milioane de persoane de pe listele electorale permanente, astfel încât scrutinul să fie validat de Curtea Constituțională. Dacă bătălia adevărată se dă între USL și PDL, liderii minorităților nu s-au hotărât ce tabără să aleagă, preferând să se limiteze la răspunsuri vagi precum „este discutabil”.
Românii plecați în străinătate se împart în două categorii: cei cu domiciliul declarat în străinătate și cei plecați fără forme legale, cu domiciliul rămas în acte în România. Prima categorie însumează aproape 500.000 de români, conform premierului Victor Ponta (471.000, conform președintelui suspendat). Fostul ministru al Administrației, Victor Paul Dobre, a explicat pentru gândul că aceștia oricum nu se mai aflau pe listele electorale permanente încă dinaintea referendumului din 29 iulie, astfel că nu ar conta în socotelile USL pentru reducerea masei de electori.
În cea de-a doua categorie sunt încadrați cei plecați în străinătate fără forme legale, astfel că în acte ei apar cu domiciliul în România, categorie de persoane pe care USL dorește să îi scoată de pe listele electorale permanente, susținând că nu se mai poate spune că ei au domiciliul în România. Totodată, liderii USL susțin că listele electorale nu au mai fost actualizate de mult, timp în care au mai plecat din România aproape 2 milioane de persoane.
Discuțiile în contradictoriu pe tema cetățenilor români plecați în străinătate au loc chiar și în interiorul partidelor, părerile fiind împărțite tocmai din cauza ambiguității legilor. Deși face parte din USL, uniunea care a inițiat scoaterea românilor din străinătate de pe listele permanente, senatoarea PNL Mihaela Popa dă și ea vina pe „incoerența legilor”, spunând totuși că nu ar fi normal ca acestor români să li se ia dreptul de vot.
„Tot ce se întâmplă acum este o adevărată bâlbâială, nu mai înțelege nimeni nimic, nici măcar juriștii. Nu sunt de acord cu scoatere lor de pe listele permanente, e dreptul lor și nu ai cum să le interzici. Trebuie să fie pe listele permanente, nu pe liste speciale”, a declarat Popa, contactată de gândul.
PDL: „Este o joacă de copii tâmpiți”
Nici în PDL apele nu sunt chiar limpezi, unii lideri susținând clar că este ilegal să actualizezi listele permanente prin „metoda USL”. Prim- vicepreședintele PDL Dorin Florea, primar în Târgu Mureș, acuză liderii de la putere de „bătaie de joc la adresa cetățenilor”, adăugând că listele, cel puțin din orașul său, sunt corecte, ele fiind actualizate chiar cu o săptămână înaintea referendumului.
„Au drept de vot dat de Constituție, ce fac cei de la USL sunt doar niște găselnițe. Este o golănie fără margini, o impertinență îngrijorătoare, iar acum suntem priviți ca niște boschetari. Eu nu vreau să fiu privit ca un politician ratat și mă doare teribil că s-a ajuns aici. Ei sunt niște politicieni obraznici care au depășit limitele unei bătălii politice, cu un nivel cultural redus, care au transformat instituțiile statului în niște jucărele de partid. Asta este o atitudine de copil răsfățat, căruia tocmai ce i-ai luat lopățica și acum se dă cu fundul de pământ. Este o joacă de copii tâmpiți”, a spus Florea, contactat de gândul.
Dacă liderii PDL și-au exprimat clar poziția față de radierea românilor din străinătate de pe listele electorale, în cadrul partidului sunt și membri care nu se împotrivesc, specificând totuși că trebuie să nu se facă o confuzie între domiciliu și reședință. Deputatul PDL ales de diaspora, William Brânză, consideră că nu este normal ca românii domiciliați în străinătate să fie incluși pe listele permanente, atât timp cât ei au renunțat de bunăvoie la domiciliul din România. Totodată, Brânză a ținut să specifice că dreptul de vot nu le-ar fi interzis, ci doar nu vor incluși în numărul total de votanți.
„Cei domiciliați în străinătate nu au de ce să fie pe listele permanente dacă ei nu mai figurează în România. Au drept de vot, nu le ia nimeni acest drept, dar nu sunt incluși în cvorum. Nu e niciun fel de discriminare pentru că votul nu le este ignorat. E normal ca din moment ce ai renunțat la domiciliul din România să nu mai fii pe listele permanente. Dar cei care au reședința în străinătate nu au de ce să fie scoși de pe liste. Cum, dacă un student este plecat la Oxford sau la Cambridge și stă acolo doi ani, tu îl scoți de pe listă?”, a spus deputatul, contactat de gândul.
UDMR: „Cum să-i scoți de pe listele permanente și să-i pui doar pe suplimentare? Dar ce-s ei, supliment?”
În ce privește poziția adoptată de liderii minorităților, taberele sunt împărțite. În timp ce maghiarii au spus la uninson că dreptul de vot nu ar trebui luat niciunui cetățean român, reprezentanții minorităților naționale în Parlament se contrazic.
„Dreptul de vot este dreptul cetățenilor români, indiferent unde se află, doar d-aia faci și secții de votare pentru ei. Nu pot fi scoși de pe listă, asta înseamnă că iei un drept dat prin Constituție. Cum să-i scoți de pe listele permanente și să-i pui doar pe suplimentare? Dar ce-s ei, supliment? Dacă ei nu se scot de la Evidența Populației, dacă nu renunță la cetățenia română, nici statul și niciun partid politic nu are dreptul să facă asta”, a declarat, pentru gândul, senatorul UDMR Fekete Andras Levente, adăugând că atât timp cât un cetățean român plătește taxe și impozite în țara lui nu ar trebui scos de pe listele permanente.
De aceeași părere este și colegul său, deputatul Marton Arpad, care și-a declarat nemulțumirea față de modalitatea în care se face Evidența Populației, mulți cetățeni fiind „pierduți” sau „dublați”. „Acești români au drept de vot, au dreptul de a participa toți și trebuie să facă parte din aceleași liste. Bineînțeles că trebuie luați în seamă atunci când se actualizează listele permanente, cei care nu au domiciliul stabil în România nici nu ar trebui să existe în evidența populației. Dar când legea tace, lumea interpretează cum vrea, este vorba despre o decizie politică. Pentru un stat de drept nu e normal”, a declarat deputatul UDMR, contactat de gândul.
Totodată, Marton Arpad a subliniat și faptul că politicienii care sunt la putere schimbă legile după cum vor, iar actualizarea listelor permanente de acum este anormală. „Nu te atinge și nu schimba legile după cum vrei, nici măcar un articolaș, mai ales înaintea unui referendum de așa amploare. Nicio lege nu trebuia modificată. Cei de la USL s-au trezit târziu cu actualizarea listelor și asta nu e normal, ca multe altele”, a mai spus el.
Minoritățile, între pro și contra
Dacă părerile maghiarilor sunt similare, atingând aceleași puncte cheie, reprezentanții din Parlament ai minorităților se contrazic. În timp ce liderul bulgarilor din România, deputatul Nicolae Mircovici, susține că este normal ca cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate să fie scoși de pe listele permanente, spunând că Traian Băsescu nu are dreptate când spune că se aplică legea 370/2004, liderul grupului minorităților naționale, Varujan Pambuccian este de altă părere.
„Normal că trebuie să-i incluzi pe liste, dacă nu și-au pierdut dreptul de vot. E normal ca orice persoană cu CNP valid să aibă voie să voteze, dar aici e problema noastră, că suntem o țară neinformatizată. Noi n-avem evidența corectă a persoanelor, dar avem evidența domiciliilor? Este o bătălie politică de unde nu are nimeni nimic de câștigat. Se bat ca chiorii între ei, suntem locul în care toată lumea se agită să nu se întâmple nimic, ca în Caragiale. Dar asta arată dimensiunea reală a haosului în care trăim”, a declarat Pambuccian, contactat de gândul.