Prima pagină » Știri politice » BEC a decis: PREȘEDINTELE poate să CANDIDEZE la parlamentare, dar la coada listei. Cum este definit candidatul independent

BEC a decis: PREȘEDINTELE poate să CANDIDEZE la parlamentare, dar la coada listei. Cum este definit candidatul independent

BEC a decis: PREȘEDINTELE poate să CANDIDEZE la parlamentare, dar la coada listei. Cum este definit candidatul independent

Președintele Klaus Iohannis ar putea candida la alegerile parlamentare chiar fără modificarea legii electorale. Este decizia Biroului Electoral Central. BEC a publicat hotărârea adoptată ca urmare a solicitării PNL de formulare a unui punct de vedere cu privirea la candidatura președintelui Iohannis pe lista liberalilor pentru parlamentare. BEC explică de ce o candidatură a președintelui nu necesită o modificare a legii. 

UPDATE: Decizia finală BEC

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat hotărârea de interpretare a articolului 52, alineatul 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, în contextul alegerilor parlamentare din 2024.

Potrivit hotărârii, un candidat independent este definit ca o persoană care se autopropune pentru a candida și care nu figurează pe listele unui partid politic sau ale unei alianțe politice. Mai exact, persoanele care sunt incluse pe listele unui partid sau alianțe politice, chiar dacă nu sunt membri ai acestor entități, nu pot fi considerate candidați independenți.

În temeiul articolului 12 din aceeași lege, hotărârea subliniază faptul că statutul de candidat independent nu poate fi conferit unei persoane care acceptă propunerea de candidatură din partea unui partid sau alianțe, indiferent de apartenența politică.

Astfel, chiar dacă președintele are, conform Constituției, interdicție la statutul de membru de partid, o candidatură a acestuia pe listele unui partid, fără a deveni membru de partid, este posibilă în cadrul legal existent.

Potrivit actualelor norme, fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale. În plus, Klaus Iohannis ar apărea pe buletinul de vot la final, după partide, dacă va fi independent.

Știrea inițială

Partidul Național Liberal (PNL) a solicitat Biroului Electoral Central să clarifice dacă președintele Klaus Iohannis poate candida la alegerile parlamentare din decembrie pe listele PNL, fără a fi nevoit să demisioneze din funcția de președinte al României.

Solicitarea a fost amânată pentru vineri, din cauza absenței reprezentantului PNL la ședința BEC de pe 23 septembrie. (detalii AICI). Tot vineri, PNL are programată ședința Biroului Politic Național care începe la ora 16:00.

Potrivit deciziei BEC, legea electorală nu ar avea nevoie de modificări pentru ca președintele să candideze la alegerile parlamentare, astfel că demersul PNL este inutil.

BEC a stabilit că pe lista unui partid poate candida orice persoană care are apartenență politică, deci se bucură de susținerea respectivului partid chiar dacă nu este membru de partid.

Președintele poate fi astfel prezent pe lista de candidați ai unui partid, prin decizia partidului, de vreme ce Legea fundamentală interzice doar calitatea de membru de partid, nu apartenența politică a președintelui.

Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților

Articolul 54

  • (3) Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 500 de alegători.
    (7) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot și cu domiciliul sau reședința în circumscripția electorală pentru care se propun candidați. Un alegător poate susține mai multe liste de candidați sau candidați independenți.
  • Articolul 68, alineatul 6) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații independenți, precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.
    (7) Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv la cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale.

Germanii se dezic de neamț

„FDGR are astăzi consiliul director la Sibiu și nu avem pe ordinea de zi așa ceva, sincer nici nu văd de ce ar face asta, eu cred că sunt șopârle de presă”,  a precizat deputatul Ovidiu Ganț, reprezentant al minorității germane, ales pe lista FDGR.

 

Citiți și: Klaus Iohannis „stinge focul” din curtea PNL: Îmi voi încheia mandatul la termen și nu voi candida la alegerile parlamentare

Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca ... vezi toate articolele