Bogdan Aurescu, despre scandalul alegerilor din străinătate: „Diplomația română nu poate fi o instituție slabă”. Primele patru puncte de pe agenda noului ministru de Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, care a preluat marți mandatul de la Teodor Meleșcanu, a declarat, la sediul MAE, că „apreciază că toate aspectele legate de organizarea alegerilor și de implicarea MAE în acest proces trebuie clarificare, iar responsabilitățile trebuie clar stabilite”.  În acest sens, Aurescu a subliniat că ancheta Parchetului General este foarte importantă, căci ea va stabili cine este de vină sau dacă există un vinovat pentru proasta organizare a votului diasporei pentru alegerea președintelui României, care a dus, în ultimele săptămâni, la demisia a doi miniștri de Externe (Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu).

Dincolo de vinovați, Aurescu a comentat că „reputația MAE și a oamenilor săi a avut de suferit”, de pe urma scandalului de la alegeri.

„Diplomația română este o instituție fundamentală a statului român, iar MAE este structura sau instrumentul esențial care are datoria să pună în aplicare politica externă a României și să contribuie preponderent, în cea mai mare măsură, la atingerea obiectivelor de politică externă și a intereselor României pe plan internațional”, a spus ministrul, în primele lui declarații de presă din această calitate.

„Prin urmare, această instituție nu poate să fie slabă, ci puternică, pentru că de ea depinde realizarea intereselor naționale ale României. Și trebuie să fie și în continuare, mai ales în contextul extrem de complicat de securitate din vecinătatea noastră imediată. Diplomația este o instituție care trebuie să fie capabilă să lucreze neîncetat, zi și noapte, pentru aceste obiective. De aceea, ea trebuie să fie funcțională – or, ea nu poate să funcționeze când sunt puse sub semnul întrebării buna credință și profesionalismul și integritatea oamenilor săi”, a mai declarat Aurescu.

Fiind unul dintre cei mai experimentați și apreciați diplomați de carieră din Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu și-a afirmat „încrederea în colegii” săi diplomați și consuli, care sunt, „în foarte mare măsură, profesioniști și integri”. „Îi susțin și îi îndemn să rămână așa”, a adăugat noul șef al diplomației române, care a punctat, la fel ca președintele Traian Băsescu luni seară, la ceremonia de depunere a jurământului, că România are mare nevoie de stabilitate, continuitate și predicitibilitate în politica sa externă.

„Această instituție a diplomației este casa și căminul meu”

Dincolo de importanța pe care instituția diplomației o are pentru țară, Aurescu a vorbit și despre rolul pe care această instituție îl are în viața lui: „Pe mine mă cunoașteți: de mai bine de 18 ani vin în fiecare zi la serviciu, la minister (iar această sintagmă include și sâmbete, și duminici, și de multe ori și nopți). Am parcurs cariera de diplomat pas cu pas, de la referent relații și atașat până la ministru-plenipotențiar. Pentru mine, această instituție a diplomației este casa și căminul meu, iar obiectivele de politică externă ale României și interesele ei pe plan internațional sunt crezul meu. Mi-am făcut cât am știut mai bine datoria, iar ceea ce am făcut pentru diplomație și pentru interesele României este cunoscut și concret, palpabil”.

Primele trei vizite în calitate de ministru de Externe

Cât despre primele puncte de pe agenda sa, Bogdan Aurescu a declarat că va face prima lui vizită în calitate de ministru la Chișinpu, de 1 decembrie, în condițiile în care în 30 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne, în cadrul alegerilor legislative.

„Am avut deja o discuție telefonică cu dna Natalia Gherman, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova – a fost primul meu contact diplomatic cu un alt omolog – și am analizat împreună situația din regiune și din Republica Moldova”.

A doua vizită a lui Aurescu va avea loc la Bruxelles, la NATO, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai Alianței din 2 decembrie. „Voi urmări adoptarea unei decizii de continuare în 2015 a măsurilor de reasigurare. Este vorba de zboruri AWACS, exerciții militare centrate pe scenarii de tip art. 5 al Tratatului de la Washington, prezență rotațională aliată; evaluarea stadiului implementării Planul de acțiune pentru creșterea capacității de reacție a Alianței – Readiness Action Plan, astfel încât să se obțină cât mai curând rezultate vizibile – mă refer aici mai cu seamă la materializarea unei prezențe aliate pe teritoriul național. Vor fi abordate la reuniunea NATO din 2 decembrie și modalitățile de sprijin pentru Ucraina, discutarea ultimelor evoluții de securitate și prioritățile guvernului ucrainean (în cadrul unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina la care voi participa). În acest context, voi discuta și voi prezenta stadiul operaționalizării Fondului NATO de sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei, unde România a preluat calitatea de națiune-lider, prin SRI, și unde s-au făcut deja progrese importante”, a explicat ministrul.

La o zi după reuniunea miniștrilor de Externe din cadrul NATO, Bogdan Aurescu va participa, tot la Bruxelles, la reuniunea coaliției internaționale anti-ISIL. 

A treia vizită externă va avea loc în 4-5 decembrie, la Basel, în Elveția, la reuniunea miniștrilor de externe ai OSCE, care se va concentra mai ales pe situația din Ucraina și pe conflictele înghețate din regiune.