Boicotul din CSM. Ce spun foștii membri: „Nu dosarele disciplinare sau penale rezolvă disensiunile”

Judecătorul Horațius Dumbravă subliniază că dialogul între actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este imperativ pentru a putea ieși din blocajul creat, arată Monitorul Justiției.

„Sistemul judiciar a trecut acești ani și trece, în momentul de față, prin framântări vizibile. Parcă niciodată nu au fost atâtea tensiuni în interiorul sistemului judiciar, așa cum putem consemna de la, aproximativ, jumătatea anului 2017 pană acum: tensiuni între generații, între grade diferite de instanțe sau/si parchete, între judecători (unii) și procurori. Cel care trebuie să gestioneze astfel de momente dificile, cu implicații ce pot avea consecințe grave negative pe termen mediu și lung cu privire la intreg sistemul judiciar este, evident, Consiliul Superior al Magistraturii. (…) În momentul în care disensiunile apar între membrii CSM, între cele două secții sau între o minoritate și o majoritate a unei secții, este dificil pentru însuși CSM să poată gestiona frământările de care pomeneam anterior”, a spus Horațius Dumbravă, fost președinte CSM.

Magistratul a atras atenția că, dacă membrii din Consiliu nu optează pentru dialog ca fiind unica soluție de rezolvare a disensiunilor, acestea se pot acutiza.

„Nu, nu e o soluție de a deschide dosare disciplinare sau penale unor membri CSM. Asta e opinia mea personală, bazată însă pe ceva experiență în acest sistem, inclusiv ca membru CSM. Nu dosarele disciplinare sau penale rezolvă disensiunile din interiorul unei instituții. Ce s-ar întâmpla dacă majoritatea membrilor CSM ar avea astfel de dosare disciplinare sau penale pentru simplul motiv că nu au reușit să dialogheze, să găsească căi de a rezolva disensiunile dintre ei?”, a mai punctat judecătorul.

Horațius Dumbravă consideră că are încredere în capacitatea actualului CSM de a trece peste aceste momente: „Sunt cel puțin două rațiuni ce mă fac să cred că aceste disensiuni pot fi rezolvate. Prima ar fi legată de existența a însuși obiectului disensiunii: existența si functionarea acestei Secții Speciale. Am spus încă de la momentul în care s-a propus de o asociație profesională în spațiul public crearea acestei Secții, că este o imensă greșeală crearea ei. (…) Pe de altă parte, trebuie spus că această Secție există prin voința legiuitorului. Atât cât va mai exista. Pentru că nu știu cât va mai rezista o astfel de structură artificiala în sistemul și dinamica Ministerului Public, dat fiind faptul că marea majoritate a magistraților nu a fost de acord cu crearea ei, iar organizațiile europene relevante, GRECO, Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, critică existența ei”.

„Înțeleg, însă, din luările de poziție publică a unor membri CSM, că nu neapărat existența acestei Secții Speciale privind infracțiunile comise de magistrați ar fi problema, ci modul în care sunt convocate ședințele de plen, în funcție de anumite majorități. Repet, dacă doar asta ar fi problema, imposibil ca judecatori și procurori în funcție să nu găsească soluții pentru a nu mai fi astfel de situații”, menționează sursa citată.

A doua rațiune care stă la baza rezolvării disensiunilor este paleta de probleme din sistemul judiciar care au nevoie de rezolvare, mai consideră Dumbravă.

La rândul său, judecătorul Alexandru Șerban, tot fost membru CSM, a punctat că având în vedere un alt boicot de acum câțiva ani când membrii nu au fost trași la răspundere, în situația din 2019 ar fi „ipocrit” să se procedeze altfel.

„Dacă în 2017 când altă tabăra a procedat exact la fel pentru, mă rog niște motive invocate – nu le comentez – și nu s-a întâmplat absolut nimic, atunci nici acum nu ar trebui să se întâmple nimic. Ar fi de-a dreptul ipocrit să se procedeze altfel. Dacă nici în 2017, când câteva colege au absentat de la lucrări și nu s-a întâmplat nimic, dar nimic, iar acum, pentru alții să se peocedeze altfel, din punctul meu de vedere ar fi ipocrizie maximă”, a punctat magistratul.

Pe de altă parte, Adrian Toni Neacșu, în prezent avocat, subliniază că blocajul creat în CSM este „de o gravitate care puțini și-o pot imagina”, iar răspunderea penală sau disciplinară a membrilor care au boicotat plenul ar fi singurele rezolvări.

„Refuzul explicit al unor membri CSM de a participa la ședințele de Plen și a asigura astfel cvorumul echivalează cu blocarea activității acestei instituții. CSM funcționează exclusiv prin ședințele de Plen și Secții, în afara acestora, CSM nu poate lua nici o hotărâre, este ca și cum nu ar exista. Blocajul funcționarii unei autorități constituționale este de o gravitate pe care puțină lume și-o poate imagina. Este ca și cum o parte din Constituție ar fi suspendată prin voința câtorva judecători și procurori pe care întâmplarea îi face să dețină demnitatea publică de membri CSM. Singurele remedii pe care le văd sunt chiar cele prevăzute de lege și anume răspunderea penală pentru un abuz în serviciu cu consecințe grave pentru funcționarea statului de drept în România, respectiv răspunderea disciplinară pentru neexercitarea obligațiilor de serviciu aferente funcției de demnitate publică deținută”, explică fostum membri CSM Toni Neacșu.

Acesta a vorbit și despre șantajul din CSM: „Calitatea de membru CSM nu poate fi exercitată prin șantaj, ultimatumuri nelegale și dispreț față de Constituție și obligațiile legale”.

De asemenea, alt fost membru, care a preferat să-și păstreze anonimatul, a precizat că mandatul magistraților din Consiliu este unul reprezentativ și nu imperativ.

Neavând mandat reprezentativ și nici fișă a postului, membrii CSM au obligația de a-și exercita mandatul cu bună credință, „nu de a face sau a nu face anumite lucruri punctuale. Similar, judecătorii CCR nu pot fi trași la răspundere penală pentru votul pe care îl dau în exercitarea mandatului lor constituțional (Legea 47/1992). Ca atare, sub nicio formă nu poate fi angajată răspunderea penală sau disciplinară a membrilor CSM care, în mod motivat, au ales să nu participe la ședințele de plen în discuție”.

Fostul membru mai spune că obligația de a discuta și de asigura întrunirea cvorumului era obligația președintelui CSM.

„În astfel de situații, nu se discută de pe poziții de forță”, mai punctează sursa citată. „În plus, motivul, de a discuta prealabil validării șefei Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție rapoartele GRECO și al Comisiei de la Veneția, era cât se poate de plauzibil și de bun simț”, a continuat magistratul.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost amânat de patru ori, din lipsă de cvorum.

Șapte judecători și procurori au boicotat, inițial, plenul și nu s-au prezentat la ședință, însă au transmis, printr-un comunicat de presă, că vor să fie eliminate de pe ordinea de zi punctele care vizează Secția de anchetare a magistraților până sunt publicate rapoartele GRECO și al Comisiei de la Veneția.

Pe ordinea de zi se afla validarea Adinei Florea ca șef al Secției de anchetare a magistraților. Ulterior, un fost deputat a depus o plângere pe numele celor șapte membri (la Secția pentru anchetarea magistraților) pentru abuz în serviciu.