Bombele ascunse în programul modificat de guvernare al PSD. Iohannis: „Terminați cu această țopăială fiscal-bugetară!”
Președintele Klaus Iohannis le-a urat succes miniștrilor din cabinetul noului Guvern PSD-ALDE condus de Mihai Tudose, însă a atacat dur faptul că programul de guvernare a fost schimbat în puncte „sensibile” din punct de vedere fiscal, iar modificările au fost făcute pe ascuns.
„Acum, după ce unii s-au străduit destul de mult să termine repede această criză, găsim coaliția cu un nou Guvern și surprinzător cu un nou program de guvernare, noi taxe se anunță, noi impozite. După ce abia am promulgat legea prin care cresc salariile românilor deja se anunță contramăsuri. Programul de guvernare a fost schimbat în puncte sensibile, nu veți mai putea merge în fața românilor să spuneți că acest program de guvernare a fost votat. Este dreptul legitim al coaliției să meargă cu ce program de guvernare dorește în Parlament și dacă primește votul de învestitură. Guvernul se va apuca de treabă, dar în șase luni schimbăm de la reduceri de taxe la reintroduceri de taxe, de la creșteri de salarii la taxă de solidaritate. Un astfel de comportament cu certitudine nu se încadrează în ceea ce se numește predictibilitate fiscal bugetară, un astfel de comportament induce dubii în rândul mediului de afaceri„, a avertizat dur Klaus Iohannis după ceremonia de depunere a jurământului de către noul Executiv.
Președintele nu s-a pronunțat categoric asupra sustenabilității programului de guvernare modificat, dar a catalogat măsurile economice anunțate drept o lipsă de solidaritate cu românii și i-a somat pe guvernanți să înceteze cu astfel de manevre: „Stimați PSD-iști, ALDE-iști, UDMR-iști, în numele românilor vă rog să terminați cu această țopăială fiscal-bugetară. Taxa de solidaritate, domnule premier, onorați membri ai Guvernului, fiți solidari cu românii și guvernați responsabil. Vă solicit să guvernați în așa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%, vă solicit să guvernați în așa fel încât românii să aibă garanția că Guvernul apără și promovează statul de drept, nu îmi doresc să mai avem niciodatpă sincope de genul OUG 13„, a subliniat Iohannis.
Avertismentul categoric al președintelui vine în contextul în care coaliția de guvernare a făcut public astăzi un nou program de guvernare modificat care conține măsuri ce ar putea avea grave efecte asupra economiei țării. De altfel, la câteva ore după escaladarea discuțiilor în spațiul public, Bursa de Valori a început să scadă, iar indicele de referință BET a ajuns la 7.944 de puncte, în minus cu 2,7% față de ședință precedentă. Gândul vă prezintă cele mai importante „bombe fiscale” pe care PSD-ALDE și le asumă prin noul program de guvernare.
1. Impozit pe cifra de afaceri pentru firme, în loc de impozit pe profit
O măsură anunțată în noul program de guvernare al cabinetului condus de Mihai Tudose ar putea avea un impact major asupra economiei românești: se propune eliminarea impozitului pe profit pentru firme și înlocuirea sa cu impozit pe cifra de afaceri. Astfel, și marile companii care raportează pierderi la final de an vor plăti impozit, uneori la fel, dacă nu mai mare decât cele care raportează profit. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, cu mai multe trepte de impozitare.
„Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, se arată în noua versiune a programului de guvernare PSD-ALDE, trimisă în Parlament de cabinetul condus de Mihai Tudose.
Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro, conform Ziarului Financiar, care arată că vor avea de câștigat companiile care raportează profit mare și plătesc impozit pe profit, și vor avea de pierdut companiile care au cifră de afaceri mare, dar raportează pierderi.
Cifra de afaceri totală a companiilor din România a fost în 2015 – ultimul an pentru care există date publice disponibile – de 1.222 mld. lei (275 mld. euro), cu 5% mai mare față de 2014. Profitul net raportat de companii în 2015 a fost de 80 mld. lei (18 mld. euro), conform ZF.
Ziarul Financiar dă câteva exemple pentru câteva mari companii din România și cum le-ar afecta această nouă metodă de impozitare.
În cazul Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, cu o cifră de afaceri de 20,7 mld. lei anul trecut și un profit net de 457 mil. lei, un impozit de 16% pe profit înseamnă că producătorul va plăti către stat 73 mil. lei, pe când un impozit de 1% aplicat la cifra de afaceri înseamnă peste 200 mil. lei, de aproape trei ori mai mult.
La OMV Petrom, una dintre companiile cu cele mai mari profituri din economie, impozitul pe cifra de afaceri ar fi de 125 mil. lei anul trecut, față de 145 mil. lei impozitul pe profit. În ultimii cinci ani, compania petrolieră a plătit către strat impozite aferente unui profit net cumulat de 10 miliarde de lei, cel mai mare din economie.
În cazul unui trader de cereale precum ADM Trading, cel mai mare jucător din comerțul cu cereale, cu afaceri de 3,4 mld. lei anul trecut, impozitul pe cifră de afaceri ar fi de 34 de milioane de lei. Compania a raportat pierderi de 32 de milioane de lei anul trecut și tot pe pierderi a fost și în 2015, astfel că nu a plătit impozit pe câștig.
2. Noul ministru de Finanțe anunță desființarea Pilonului II de pensii, dar se răzgândește după ce Dragnea l-a făcut prost, iar Tudose l-a invocat pe Dumnezeu
Proaspăt validat în comisiile de specialitate din Parlament în funcția de ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa a lansat bomba: Pilonul II de pensii se va desființa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceștia având posibilitatea de a opta pentru bugetul pensiilor de stat (Pilonul I) sau pentru pilonul III de pensii, cele private. În replică, președintele PSD Liviu Dragnea l-a făcut practic prost pe proaspătul ministru de Finanțe propus de PSD, calificând anunțul drept „o prostie”. La scurt timp a reacționat și premierul desemnat, Mihai Tudose, care a subliniat faptul că nu se desființează Pilonul II de pensii. „Dumnezeule, de unde scoateți?! Cum să spună așa ceva, o să vorbesc cu el (n.r. – Ionuț Mișa)”, a mai spus Tudose.
Desființarea pilonului II al pensiilor obligatorii private este exact măsura pe care compania NN Pensii o anunța clienților săi în luna aprilie ca fiind discutată intens în mediul guvernamental și cerea societății civile să ia atitudine. Gestul fără precedent al celui mai mare fond privat de pensii din România a fost sancționat dur de ASF, directoarei fiindu-i retrasă autorizația de a conduce un fond de pensii, iar compania fiind amendată cu 1% din capital, adică 750.000 de lei, pe motiv că a lansat informații de natură să prejudicieze sistemul de pensii din România. De data aceasta, măsura este anunțată oficial de către viitorul ministru al Finanțelor. La câteva ore după anunțul-bombă, ministrul de Finanțe a părut să priceapă mesajul venit de la superiorii săi și le-a aruncat ziariștilor din mers că Pilonul II „nu se desființează, nu se naționalizează”.
Ulterior, Ionuț Mișa s-a răzgâdit însă în legătură cu desființarea Pilonului II de Pensii și a anunțat, la câteva ore de la momentul în care vorbea despre desființarea fondului, că nu se ia această măsură: „Nu se desființează, nu se naționalizează”, a declarat Ionuț Mișa joi după-amiaza, în momentul în care în plen se anunța votul acordat Guvernului.
Acesta a încercat să explice că de fapt nu a spus ceea ce a declarat cu subiect și predicat, ba chiar cu lux de amănunte, spunând că a răspuns la o întrebare care „probabil a fost interpretată greșit” și că nu are de gând să aplice o asemenea măsură. „Nu am declarat că voi susține desființarea Pilonului II de pensii. Nici nu am în intenție să fac acest lucru. Nu există în Programul de guvernare această măsură. Am răspuns unei întrebari, care probabil a fost interpretată greșit, în legătură cu posibilitatea naționalizării Pilonului II de pensii”, a transmis Ionuț Mișa într-un comunicat de presă.
Anunțul lui Mișa a venit însă abia după ce Liviu Dragnea a catalogat anunțul drept „o prostie” și l-a contrazis în repetate rânduri: „Asta o să explice ministrul de Finanțe și o să fie atent când primește 10 întrebări o dată la ce răspunde. În programul de guvernare nu e prevăzută desființarea sau naționalizarea pilonului II de pensii. Dacă cineva vrea să facă asta, poate, dar nu în guvernul ăsta. Prim-ministrul aici de față a zis că nu are în intenție să facă așa ceva, cine trebuie să mai spună ca să lămurim pe toată lumea că nu se întâmplă, cel puțin cât suntem noi la guvernare?”, a spus Dragnea, alături de Tudose, după votul de învestitură.
Iritat, Dragnea i-a replicat unui reporter: „A căzut bursa, domnișoară?”. La răspunsul afirmativ al jurnalistei, că da, Bursa chiar a căzut, Dragnea a spus: „Vreau să verific”.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desființarea pilonului II de pensii, anunțată de ministrul propus pentru Finanțe, Ionuț Mișa, el răspunzând: „O prostie!”.
La scurt timp a reacționat și Mihai Tudose, spunând că Pilonul II de pensii nu se va desființa.
„Dumnezeule, de unde scoateți?! Cum să spună așa ceva, o să vorbesc cu el (n.r.: Ionuț Mișa). Nu se desființează. Punct”, a spus premierul desemnat Mihai Tudose, întrebat fiind de măsura pe care o va lua noul Executiv privind pensiile.
„Pilonul II de pensii se va desființa, iar banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III privat, între posibilitatea de a le administra statul acești bani sau să fie un privat care să facă acest lucru”, spunea Ionuț Mișa, cu subiect și predicat, la ieșirea de la audieri.
„Este la libera opțiune a fiecărui contribuabil, care a contribuit la acest pilon. Eu sunt dintre cei care au contribuit la pilonul II. Voi opta dacă redirecționez suma acumulată în contul meu către Pilonul I sau III”, a mai spus Mișa.
Mișa a precizat că noua măsură ar urma să intre în vigoare spre sfârșitul anului.
Întrebat dacă consideră că se mai justifică amenda dată de ASF NN Pensii, după informațiile difuzate în spațiul public privind posibila naționalizare a pensiilor private, Mișa a subliniat că „nu se produce o naționalizare a fondului”.
„Dacă banii dumneavoastră considerați că sunt naționalizați dacă optați la stat sau la privat….”, a comentat ministrul validat la Finanțe.
La începutul lunii aprilie, NN Pensii a fost sancționată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu o amendă de 750.000 de lei, care reprezintă 1% din capitalul social al societății, pentru transmiterea de informații false sau înșelătoare, după informațiile difuzate în spațiul public privind posibila naționalizare a pensiilor private, care au fost „de natură să prejudicieze stabilitatea sistemului de pensii în România”.
Totodată, la acel moment, Consiliul ASF a decis retragerea autorizației directorului general al societății NN Pensii, Raluca Ioana Georgiana Țintoiu, și amendarea sa cu suma de 100.000 lei. „Mi se pare o greșeală impardonabilă. Și-au recunoscut greșeala”, a declarat vicepreședintele ASF Ion Giurescu. Decizia ASF poate fi contestată în instanță. Oficialul a precizat că s-a convocat Consiliul ASF pe acest scandal înainte de declarațiile președintelui PSD Liviu Dragnea, care l-a amenințat cu demiterea pe Mișu Negrițoiu, președintele ASF.
3. Amânarea reducerii cotei TVA.
Chiar dacă în programul de guvernare cu care s-a prezentat la alegeri PSD promitea că, începând din 2017, cota TVA va scădea de la 19 la 18%, odată cu învestirea guvernului Tudose programul de guvernare a suferit mai multe modificări. Acestea nu au fost anunțate drept unele spectaculoase, dar efectele lor asupra economiei țării se preconizează deja extrem de dure. Astfel, social-democrații au decis amânarea reducerii TVA cu un an, astfel că taxa urmează să ajungă la valoarea de 18% începând abia cu 1 ianuarie 2019.
„Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. În programul de guvernare inițial, reducerea TVA era prevăzută începând cu 1 ianuarie 2018″, scrie în noul program de guvernare postat pe site-ul Camerei Deputaților.
Pe de altă parte, tot noul program de guvernare prevede că, începând cu 1 ianuarie 2018, românii vor plăti mai puține taxe, astfel că numărul lor total va fi de cel mult 50. „Astfel, pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife și comisioane vor fi eliminate. Pentru agenții economici numărul taxelor fiscale și nefiscale va fi de maxim 40″, se arată în document.
4. Salariul minim crește direct la 2.000 de lei din 2018
Tot în noul program de guvernare pe care premierul Mihai Tudose trebuie să-l ducă la îndeplinire apare o schimbare foarte importantă referitoare la valoarea salariului minim. În prima variantă, acesta ar fi trebuit să crească etapizat întâi de la 1.450 de lei, la 1.550 de lei la 1 ianuarie 2018, până la 1.650 de lei în ianuarie 2019. Acum, însă, în noua versiune acesta va ajunge direct la 2.000 de lei, urmând ca până în 2020 să ajungă chiar la 3.000 de lei.
„Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020″, scrie în programul de guvernare pe care își va desfășura activitatea Guvernul Tudose.
5. Taxa de „solidaritate” pentru românii cu venituri de peste 10 salarii minime brute
Una dintre primele măsuri pe care noul guvern PSD-ALDE intenționeză să le ia este introducerea unei noi taxe – cea de solidaritate, pentru cei cu venituri de peste zece salarii minime pe economie, bani ce vor ajunge la bugetul pentru Sănătate, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, surse politice. Astfel, românii cu salarii brute mai mari de 14.500 de lei ar urma să scoată bani în plus din buzunar, pentru a acoperi găurile din bugetul Sănătății, fără a primi însă ceva în schimb.
„S-a gândit această taxă pentru cei care au venituri ce depășesc zece salarii minime pe economie. Banii vor ajunge la bugetul pentru Sănătate”, au precizat, pentru Mediafax, surse politice.
Pe site-ul PSD a fost postat recent noul program de guvernare depus în Parlament de guvernul Tudose. Documentul prevede introducerea unor noi taxe și impozite: contribuția de solidaritate, taxa pe produsele nocive, impozitul suplimentar pe resurse naturale. În același timp dispare impozitul pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2018, iar impozitul pe venit scade de la 16% la 10%.
Pe de altă parte, pentru a colecta mai mulți bani la buget, cabinetul Tudose dorește să majoreze cu minimum 20% impozitul pe profitul obținut din extracția de resurse naturale care nu sunt prelucrate în România, prin adoptarea noii legi a redevențelor, până cel târziu la sfârșitul anului 2017.
Reamintim că Victor Ponta, în perioada în care a fost premier, anunțase că intenționează să introducă o taxă de solidaritate pentru bugetarii care câștigă peste 1.000 euro lunar.
Acestea nu sunt, însă, primele modificări pe care PSD le face în strategia cu care i-au convins pe români să-i voteze, la alegerile parlamentare, chiar dacă sunt cele care apar pentru prima dată și pe hârtie. Concret, coaliția de guvernare a renunțat sau a amânat în cele șase luni de când a ajuns la putere la cel puțin trei măsuri foarte importante din programul de guvernare.
Astfel, prima promisiune electorală la care Dragnea a renunțat după alegeri este introducerea cotei zero de TVA la tranzacții imobiliare, situația fiind similară și în ceea ce privește domeniul publicității, anunț făcut la sfârșitul lunii mai de liderul PSD: „Da, este adevărat, pentru că de asta am și lungit-o atât de mult. Cei din domeniul publicității și din zona presei au spus că această măsură, chiar dacă poate avea efecte bune, poate avea și efecte perverse, în sensul că ar trebui să aștepte mult la rambursarea de TVA, și cei din zona de construcții de locuințe la fel”, a spus atunci Dragnea.
„Din moment ce ei, cei care erau beneficiarii, nu sunt de acord, rămânem doar cu zero la input-urile în agricultură pentru că acolo situația este inversă. Ei sunt obligați să vândă cu TVA zero produsele, în schimb input-urile intră cu TVA și tot așa așteaptă un an sau doi până se rambursează TVA”, a adăugat Dragnea.
Întrebat dacă, în aceste condiții, nu se mai respectă programul de guvernare, Dragnea a răspuns: „Ați tras o concluzie foarte deșteaptă, doar că toate promisiunile erau pentru beneficiari. Dacă beneficiarii spun că această măsură îi deranjează….”.
Cu toate acestea, pe trei martie, fostul premier Sorin Grindeanu declara, despre anularea TVA pentru vânzarea de locuințe, că dacă întreabă un finanțist „care stă și doar adună plusuri și minusuri”, primul răspuns este că va aduce un minus important la buget, dar că efectele secundare ar fi benefice pentru domeniu și buget.
În programul inițial de guvernare al PSD se arăta că va fi extinsă cota zero de TVA pentru vânzarea de locuințe, publicitate și pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017. Varianta actualizată prevede că Guvernul va „extinde cota 5 de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafata mai mica de 120mp), și pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018″.
Introducerea impozitului pe venitul global, anunțată ca o „lovitură fiscală” de Guvernul Grindeanu se amână cu „2-3 ani”, a anunțat ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan la începutul lunii iunie. Concret, fostul ministru de Finanțe explica faptul că au existat discuții pe tema schimbării modului de impozitare și s-a ajuns la concluzia că sistemul poate fi mult îmbunătățit și că există mai multe probleme care ar putea apărea în implementare din cauza sistemului informatic al ANAF, motiv pentru care introducerea impozitului pe gospodărie va mai aștepta, probabil, 2-3 ani.
„Ceea ce am câștigat este faptul că am ajuns la concluzia că ceea ce ar fi trebuit să facă acei consultanți fiscali pot face infrastructurile tehnice informatice existente. Dacă reușim să le integrăm se poate face, e o soluție mai bună, mai eficientă mai modernă. (…) Fiecare cetățean va avea la dispoziție un mecanism online de plată a impozitelor și taxelor, dacă nu toți au abilitățile necesare vom găsi soluții alternative care să asigure interfața. Implementarea acestui sistem de impozitare pe venit s-ar putea să facă obiectul unui orizont de 2-3 ani de zile”, a declarat atunci Viorel Ștefan.
În actualul program de guvernare, însă, se estimează că acest tip de impozitare va fi implementat începând cu anul 2018, „prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF , ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. în cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/lunĂ vor fi scutite și se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investițiile și creșterea standardelor de sănătate și educație pentru populație. Totodată începând cu 2018 vom implementa procedura depunerii declarațiilor de patrimoniu”. Potrivit descrierii din proiect se renunță, astfel, la ideea consultanților fiscali, o prevedere care, încă, de când a fost anunțată s-a dovedit extrem de controversată.
Creșterea salariilor bugetarilor este o altă măsură care a suferit amânări față de planul inițial prezentat românilor în campania electorală, o măsură anunțată tot la începutul lunii iunie de fostul și actualul ministru al Muncii. Astfel, medicii și profesorii cărora PSD le promisese creșteri substanțiale de lefuri au fost puși în situația de a mai aștepta cel puțin câteva luni pentru a simți în buzunar efectele deciziei. Concret, Olguța Vasilescu a transmis acum aproximativ trei săptămâni că majorările salariale în Educație și Sănătate se vor face etapizat, respectiv cu 25% de la 1 ianuarie pentru toți bugetarii, urmând ca de la 1 martie să se facă restul majorărilor salariale, adică de până la 50% pentru profesori și până la 100% pentru medici și asistenți.
„De la 1 ianuarie 2018, toți bugetarii vor avea o creștere a salariului brut de 25%, de la 1 martie încă 20% pentru profesori, care adăugat la creșterea de 25% înseamnă o creștere de 50%. Tot de la 1 martie, medicii și asistenții au creșteri de peste 100%, ajungând la nivelul grilei din 2022. Este varianta cu care noi vom intra în comisie”, a spus atunci Ministrul Muncii la Antena 3.
Lia Olguța Vasilescu a declarat că ar fi trebuit să se intre cu majorările salariale de 1 ianuarie 2018, însă au fost foarte multe amendamente acceptate la Senat și Camera Deputaților, și de aceea s-a luat decizia acestei amânări cu două luni. „Toate acestea calculate pe impact față de varianta inițială a legii ne-au dus la situația în care să se mai amâne până la 1 martie creșteri la Educație și la Sănătate, dar și Sănătatea și Educația vor intra cu creșteri de 25% chiar de la 1 ianuarie ca toți ceilalți bugetari. Aceasta este varianta cu care vom intra în comisie, domnul Viorel Ștefan nu a asistat la toată discuția, noi am rămas cu secretarii de stat și am calculat în continuare impactul pe buget”, a mai spus Olguța Vasilescu.
Ministrul Muncii a declarat că a avut o întâlnire cu ministrul de Finanțe marți dimineață pe acest subiect. După declarațiile Olguței Vasilescu, Viorel Ștefan a ieșit să dea explicații despre modificările anunțate, argumentând că „dacă s-ar fi operat de la 1 ianuarie, cu siguranță nu ne atingeam ținta noastră de la Finanțe. S-a luat în calcul și că în 2017 s-au acordat avantaje salariale care s-au avut în vedere în fundamentarea pentru ceea ce se va întâmpla în 2018″. Ministrul Finanțelor a ținut să sublinieze că implementarea Legii salarizării antrenează un procent de până la 9% din PIB, o cifră care apare în toate țările cu o situație economică similară României.