Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, anunță ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
„Avem un buget bazat pe responsabilitate și proiecte de dezvoltare, pentru care un leu investit astăzi poate genera un efect de multiplicare pentru viitor. În energie, avem un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut. De ce? Pentru că cea mai mare parte a creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare. Peste 75% din bugetul nostru este pentru aceste investiții vitale pentru România cu energie sigură, ieftină și curată – în această ordine de priorități. Am promis că facem revoluție în energia României și ne ținem de cuvânt”, a scris ministrul sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit ministrului Energiei, proiectul de buget pentru Ministerul Energiei prevede 1,5 miliarde lei pentru susținerea schemei de compensare-plafonare, care a asigurat pentru români al patrulea cel mai ieftin preț la gaz și al cincilea cel mai mic preț la energie electrică din întreaga Uniune Europeană.
„Este un buget cu jumătate de miliard mai mare decât cel cu care am pornit în 2024, ceea ce permite în continuare susținerea schemei prin plata sumelor restante. În perioada imediat următoare, în 1-2 săptămâni, Coaliția și Guvernul vor decide asupra variantei finale pentru schema de compensare-plafonare, iar garanția este că românii vor fi în continuare protejați și ca nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a precizat el.
Bugetul include, de asemenea, fonduri pentru continuarea exproprierilor și reluarea unor proiecte energetice blocate de decenii, precum hidrocentralele de la Răstolița, Cornetu-Avrig și Pașcani. Totodată, sunt prevăzute pachete de ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului, în conformitate cu schemele aprobate de Comisia Europeană.
„Contăm în continuare pe capacitățile bazate pe cărbune pentru securitatea energetică a țării noastre și a regiunii, iar principiul director rămâne: nu putem renunța la capacități de producție în bandă fără a pune în loc grupuri echivalente de producție în bandă (tranziția fiind de la cărbune la gaz pe termen scurt și mediu și de la gaz la energie nucleară pe termen lung)”, a adăugat Burduja.
Investițiile acoperă peste trei sferturi din bugetul ministerului, ceea ce constituie un record, potrivit oficialului.
„Cred că este un record în sine și o garanție că vom continua anul acesta marile proiecte (programul nuclear, Iernut etc.) și schemele de sprijin pentru noi capacități de producție și stocare și pentru modernizarea sistemului de transport și distribuție”, a afirmat Burduja.
Executivul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creștere economică de 2,5%, în concordanță cu “Planul bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031)”. (Mai multe detalii AICI)
Produsul Intern Brut este estimat la 1.912,6 miliarde lei, în condițiile unui deflator de 5,8%.
Inflația, respectiv creșterea indicelui prețurilor de consum, va avea un ritm descrescător, așteptându-se să atingă un nivel de 3,8% la sfârșitul anului și o rată medie anuală de 4,4%.
Deficitul bugetar va avea un trend descrescător, respectiv încadrarea în ținta de 7% din PIB.