Prima pagină » Știri politice » CĂLĂTORIA CONTINUĂ: Cum i-a cumpărat premierul Ponta, de la masa Guvernului, panourile electorale candidatului Ponta

CĂLĂTORIA CONTINUĂ: Cum i-a cumpărat premierul Ponta, de la masa Guvernului, panourile electorale candidatului Ponta

În România nu ar fi trebuit să mai vedem afișe, bannere și panouri electorale claie peste grămadă, pe toți stâlpii, uneori și pentru câte doi sau trei candidați înghesuiți pe același stâlp. O lege interzicea acest lucru. Asta dacă Victor Ponta și Liviu Dragnea, șefii PSD, nu ar fi desființat-o printr-o ordonanță de urgență. Coincidență: restricțiile pentru panotajul publicitar au fost eliminate de ordonanța Ponta fix a doua zi după ce Sebastian Ghiță a preluat, prin oameni apropiați și interpuși, a doua cea mai mare companie de publicitate outdoor din România.

Cu 10 luni înaintea campaniei electorale pentru prezidențiale, România avea, votată în Parlament și promulgată, o lege care urma să impună, din prima zi a anului electoral, reguli stricte care ar fi anulat, așa cum se estimează în piața de publicitate, peste jumătate din spațiile de panotaj din marile orașe din țară. De la centrele istorice ale orașelor, la spațiile verzi ornamentale, la intersecții și sensuri giratorii, la fațadele vitrate ale clădirilor, toate deveneau locuri interzise publicității stradale, inclusiv celei electorale, începând cu 1 ianuarie 2014. Primăriile primeau puterea de a scoate panourile publicitare din centrele orașelor, inclusiv de pe proprietăți private, dacă acestea încălcau principii arhitecturale și de urbanism, dar și obligația de a scoate la licitație toate spațiile publice pe care le dețin în acest scop. Se eliminau astfel complet actualele contracte de asociere între administrațiile publice și operatorii din outdoor, avantajoase mai ales pentru cei din urmă, așa cum Gândul a arătat.

Cei pentru care panotajul stradal este o afacere de 30 de milioane de euro pe an urmau, în schimb, să piardă bani. Dincolo de desființarea unor amplasamente centrale, aflate acum printre cele mai căutate și mai bine plătite de brandurile comerciale, aveau obligația unor noi cheltuieli: înlocuirea panourilor șubrede cu unele bine ancorate, obținerea mai multor autorizații și reînnoirea celor actuale, consultarea unor experți tehnici, dar și inscripționarea tuturor amplasamentelor cu numele operatorului, codul de identificare fiscală și numărul autorizației.

La șase luni după ce legea a ajuns în Monitorul Oficial, votată în Parlament de toate partidele, cu doar două abțineri și un vot împotrivă, și cu numai trei săptămâni înainte ca publicitarii să-și piardă o mare parte dintre spațiile actuale, legea a fost amânată de la aplicare de Guvern, prin ordonanță de urgență, până la 1 octombrie 2015. Câștigătorii imediați: Euromedia, Affichage România și Getica OOH, cei mai importanți jucători din outdoor, prospăt trecuți în acel moment din proprietatea unor mari companii europene fie în cea a unor investitori români apropiați politicienilor Sebastian Ghiță (PSD), Vlad Moisescu )PDL) și Dan Cristian Popescu (PDL), fie în cea a unui offshore cipriot. Amânarea se dovedește însă la fel de avatajoasă și pentru candidații la prezidențiale, între care se numără chiar premierul semnatar al OUG 108/2013.

Unde ar fi fost, azi, interziși candidații

Dacă legea, apărută în Monitorul Oficial cu numărul 185/2013, s-ar fi aplicat astăzi, oricare dintre materialele de propagandă ilustrate mai jos puteau fi amendate cu sume de la 15.000 până la 50.000 de lei pentru amplasament ilegal.


Foto: Gabriel Petrescu// Mediafax

Unul dintre articolele legii amânate sună astfel: „Se interzice acoperirea cu orice mijloc de publicitate a suprafețelor vitrate ale clădirilor”. În București, meshuri ale candidaților Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu sau Klaus Iohannis ocupă geamurile apartamentelor pe 6, 8 sau 10 etaje.


Foto: Gândul


Foto: Gândul

Printre regulile care ar fi redus drastic afișajul electoral era aceea că pe fiecare stâlp nu poate fi instalat mai mult de un steag, așa cum se numește acest tip de panou de mici dimensiuni. Bulevarde întregi din București arată că se parctică tocmai contrariul.


Foto: Gândul

Panourile publicitare instalate pe trotuare mai înguste de 2,25 metri sau care obturează semnele de circulație, ca cel din imagine, urmau să fie desființate.


Foto: Gândul

Orice banner publicitar sau electoral nu putea fi instalat decât la minumum 100 de metri de cel precedent. Publicitatea în interiorul intersecțiilor și al secțiilor giratorii urma să fie interzisă.


Foto: Gândul

Panourile de pe terasele clădirilor erau limitate, ca dimensiuni, la o cincime din suprafața fațadei sau la cel mult 3 metri.


Foto: Gândul

„Spațiile verzi ornamentale” ca și „zonele verzi dintre stradă și trotuar” deveneau zone interzise pentru panourile publicitare fixe de orice fel.

TEXTUL INTEGRAL AL LEGII

Răzgândirea Guvernului, la 5 luni distanță

Pentru a păstra toate aceste spații în campania electorală, dar și pentru a avantaja noii investitori din publicitatea stradală, aflată în prezent în proporție de peste 40% în zona de influență a lui Sebastian Ghiță, Guvernul Ponta a dat, pe 11 decembrie 2013, o ordonanță de urgență. Inițiată de Liviu Dragnea și trecută prin Executiv fără consultare publică sau fără un anunț prealabil, așa cum se poate vedea aici,

TEXTUL INTEGRAL AL ORDONANȚEI DE UREGENȚĂ

OUG 108/2013 a fost dată la o zi după ce, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, s-a oficialzat vânzarea Affichage România. Compania care deține, potrivit estimărilor BRAT și Media Fact Book, între 12 și 16% din piață, a fost cumpărată de la grupul elvețian APG SGA SA de către Rene Rosenberg și de firma sa bulgărească, Boyanna  Business Services Eood, pachetul majoritar fiind vândut în aprilie unui apropiat al lui Alexandru Iacobescu: Liviu Uruc. Rosenberg și Uruc au rămas, de altfel, parteneri în 7 companii, toate în domeniul publicității.

Justificarea urgenței, în preambulul ordonanței, a fost aceea că autoritățile locale ar avea nevoie de mai mult timp pentru a pregăti curățenia din publicitate, că anularea „unui număr considerabil de contracte de publicitate va afecta bugetele locale” și că impunerea unor reguli stricte de la 1 ianuarie 2014 va afecta „activitatea operatorilor economici din domeniul publicității outodoor cu poziții semnificative pe piață”. Același Guvern, prin secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării, Marius Banu, susținea însă, pe 5 iunie în Parlament că vede termenul drept unul valabil.


Foto: Camera Deputaților. Click pentru a mări imaginea.

Totodată, regulamentele de publicitate locală pe care primăriile erau obligate să le pună în dezbatere și să le aprobe pentru a impune noile reguli, au fost, în cele mai multe mari orașe gata în termenul de două luni cerut în aceeași lege. Ceea ce s-a schimbat între momentul adoptării legii și cel al amânării termenului de anulare a contractelor anuale a fost vânzarea Euromedia și a Affichage România.

CITIȚI AICI CINE SUNT OAMENII DIN SPATELE CELOR MAI IMPORTANTE COMPANII DE PANOTAJ STRADAL ȘI CARE SUNT LEGĂTURILE LOR POLITICE

Campania de informare preelectorală de 840.000 de euro. Cum s-au împărțit banii Regio

Ordonanța 108 nu a fost însă singurul avantaj guvernamental acordat marilor companii din panotajul stradal înaintea campaniei electorale. În urma unei licitații în care a fost singurul ofertant, Euromedia Group SA a primit de la Ministerul Dezvoltării contractul pentru poromovarea în outdoor a realizărilor guvernamentale cu bani europeni. Contractul atribuit pe 25.06.2014 a pus la bătaie 737.044 de lei cu TVA inclus, echivalentul a 167.500 de euro din banii alocați prin Regio în perioada 2007-2013, pentru panotajul stradal. Printre subontractanții Euromedia s-a numărat Affichage.

Ambii operatori i-au asigurat premierului Ponta, încă din prima zi de campanie, expunerea electorală pe panourile lor din București și din țară. Un contract cu Euromedia a fost semnat de PNL și PDL și pentru Klaus Iohannis. Surse din ACL au arătat pentru Gândul că valoarea contractului de promovare electorală pe drumurile naționale din toată țara este de 120.000 de euro.

Dacă panotajul a primit 20% din campania media finanțată în această vară de ministerul lui Liviu Dragnea prin Regio, suma a fost completată cu 454.481 (TVA inclus), echivalentul a 103.300 de euro, alocați PHOENIX MEDIA SRL, compania care are mare parte din ecranele de promovare video din București, controlată de Dio Boacă și Cristian Amza, dar deținută oficial de CD PHOENIX MEDIA CYPRUS HOLDING LIMITED, un offshore cu sediul la Nicosia. Ca și în cazul Euromedia, Phoenix Media a câștigat contractul din postura de ofertant unic.

Jumătate din banii distribuiți de Guvern în precampanie au fost direcționați către televiziuni prin Agentia de Publicitate Media Center SRL, deținută de DÂMBOVIȚA SA o companie care face afaceri din închirieri de spații imobiliare, controlată la rândul său de BUCEGI SA, cu sediul în Ploiești și același obiect de activitate: închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.

Restul de 152.197 de euro din cei 843.300 de euro cheltuiți de Guvern în 2014 cu campania media Regio au ajuns la OPTIMEDIA SRL, firma lui Teddy Dumitrescu, pentru promovarea pe posturile de radio.


Campania de informare preelectorală pe panourile Euromedia și Phoenix Media din București. Foto: Octav Ganea // Mediafax
 

 

Autor