Când toată lumea era cu ochii la Ponta și PSD, senatorii au adoptat o lege scandaloasă. Super-privilegiul pe care și l-au acordat parlamentarii

Parlamentarii au dovedit, de-a lungul timpului, că cel mai bun moment pentru a adopta prevederi legislative sensibile este când atenția e atrasă de scandaluri. Cum în ultimele două săptămâni, dezbaterea politică s-a concentrat pe plecarea lui Victor Ponta la operație în Turcia și tensiunile din PSD, dar și din Coaliție, parlamentarii au lucrat discret la una din legile care are efecte fără precedent în politica românească.

Senatorii au adoptat o lege scandaloasă. Super-privilegiul pe care și l-au acordat parlamentarii

Senatorii au adoptat un proiect de lege care modifică regimul incompatibilităților, astfel încât își deschid o portiță care să le dea liber la afaceri. Gândul a relatat, săptămâna trecută, despre acest proiect de lege, contestat inclusiv de Agenția Națională de Integritate, care a susținut că „poate fi o piedică pentru prevenirea și combaterea corupției în România și care poate genera efecte negative asupra transparenței și legalității procesului decizional”.

Senatorii au făcut primul pas către o revenire în conducerile firmelor, dacă acestea nu au o activitate desfășurată „sistematic și activ”. Concret, proiectul de lege care modifica regimul incompatibilităților pentru senatori și deputați, prevăzut în legea 161/2003 privind prevenirea și sancționarea corupției. Amendamentul, adoptat anterior de comisia juridică, îi scapă de incompatibilitate pe deputații și senatorii care fac parte din societăți comerciale care nu au o activitate constantă.

Proiectul de lege, inițiat de 17 parlamentari, în frunte cu Cristiana Anghel, a trecut de Senat cu 86 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere. Inițiativa legislativă va ajunge la Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz.

Inițiatorii susțin că amendamentul se adresează deputaților și senatorilor care au uitat să se retragă din conducerea firmelor inactive și este menit ușureze „instanțele de procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”.

În realitate însă, sintagma „sistematic și efectiv” nu face altceva decât să creeze un cadru legal extrem de vag care îi poate scăpa pe unii deputați și senatori de incompatibilități, dându-le liber la afaceri. Guvernul nu a emis un punct de vedere concret, lăsând decizia pe mâna parlamentarilor și recomandând senatorilor să aibă în vedere modificări clare, care să nu afecteze raportul pe justiție al Comisiei Europene.

Sintagma „sistematic și efectiv” este una extrem de vagă, atenționează specialiștii contactați de gândul. Și din acest motiv, lasă loc la interpretări atât pentru inspectorii Agenției Naționale de Integritate, cât și pentru instanțele de judecată. Cum nici Codul fiscal, nici Codul de procedură fiscală nu definesc concret activitatea „sistematică și efectivă”, practic orice firmă care are contracte sporadice, deci nu constante, poate fi exceptată din această situație. De exemplu, dacă o firmă al cărei obiect de activitate îl reprezintă vânzările are un singur contract pe an, suficient de profitabil cât să-și facă cifra de afaceri, atunci firma respectivă are o activitate efectivă, dar nu și sistematică.

Altfel spus, prin amendamentul adoptat de comisia juridică, senatorii și deputații sunt liberi să facă parte din conducerea unei societăți comerciale cu o activitate ocazională și, prin urmare, scapă de incompatibilitate.

La scurt timp după ce gândul a scris despre acest proiect, Agenția Națională de Integritate (ANI) a tras un semnal de alarmă și susține că o astfel de modificare a regimului incompatibilităților nu este de dorit pentru că poate împiedica lupta anticorupție, iar acest lucru ar putea fi relevat și în Mecanismul de Cooperare și Verificare.

„Considerăm că nu se poate exercita, în deplină legalitate, o funcție de demnitate publică care obligă la respectarea principiului interesului național, dacă în același timp persoana este angrenată și are interese și în mediul de afaceri, întrucât cumularea acestor două calități, respectiv cea de parlamentar și cea de persoană deținând anumite calități în cadrul unei societăți comerciale, ar duce la atingerea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept”, a transmis ANI.

Inspectorii de integritate au criticat de la bun început modificarea propusă, într-o altă formă decât cea adoptată de comisia juridică a Senatului. Acum, când formularea aleasă este, în continuare, problematică, ANI atrage, din nou, atenția inițiatorilor, precizând că un demnitar nu poate fi și în conducerea societăților comerciale, indiferent dacă au sau nu profit.

„În forma actuală a art. 82 din Legea nr. 161/2003, legiuitorul a stabilit foarte clar care sunt incompatibilitățile aplicabile calității de parlamentar, neavând nicio relevanță dacă acesta a exercitat, în fapt, calitatea care îi aduce starea de incompatibilitate raportat la calitatea de parlamentar, a desfășurat sau nu vreo activitate în cadrul societății comerciale, sau dacă respectiva societate comercială a realizat sau nu a realizat vreun venit. Mai mult, opinăm că nu se justifică promovarea unui act normativ care are ca efect aducerea în legalitate a unei situații de incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanțelor de judecată există litigii având ca obiect incompatibilitatea prevăzută de art. 82 din Legea nr. 161/2003, litigii în care instanțele de fond au menținut ca temeinice actele emise de Agenția Națională de Integritate, în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor legale”, a completat ANI, în punctul de vedere transmis.

Forma actuală a legii

„Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile […]” – articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.

Forma aprobată de comisia juridică

„Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcția de președinte vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale care desfășoară sistematic și efectiv activități comerciale organizate ce constau în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri, comerț ori prestarea de servicii ca și contribuabili activi în sensul reglementărilor din Codul Fiscal, inclusiv băncile […]” – articolul 82, alineatul 1, legea 161/2003.