Prima pagină » Știri politice » Când vor fi adoptate Legile justiției. Termenul dat de președintele Senatului

Când vor fi adoptate Legile justiției. Termenul dat de președintele Senatului

Când vor fi adoptate Legile justiției. Termenul dat de președintele Senatului
Detalii pe Gândul.

„În mod normal ne dorim ca săptămâna viitoare să le adoptăm (legile justiției – n.r) în Senat, care este camera decizională. S-au făcut toate acele modificări necesare ca urmare a deciziilor Curții Constituționale.(…) Am văzut că este o lipsă de cunoaștere a modului în care au fost formulate anumite propuneri în cadrul legilor de reformă ale Justiției, am văzut că există o necunoaștere a faptului că anumite modificări au fost necesare ca urmare a deciziilor Curții, și nu se cunoaște nici de cei care au depus obiecțiile de neconstituționalitate. E vorba exact de atribuțiile președintelui României referitor la numirile de la ÎCCJ”, a spus Tăriceanu.

Acesta a adăugat că legile justiției, după ce au fost adoptate în Parlament, lăsau președintelui României aceste prerogative, deși Constituția nu i le conferă.

„Atunci ar fi fost obligatoriu să spunem >. Noi nu am umblat la acest lucru. A fost sesizată Curtea Constituțională. Curtea a fost sesizată cu acest subiect, sper să nu greșesc, chiar de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Și Curtea Constituțională a decis că aceste prerogative trebuie să revină CSM ca garant al independenței Justiției, probabil considerând că președintele este un factor politic. Există o nedumerire pe care am sesizat-o ieri în legătură cu acest lucru crezându-se că Coaliția este cea care a făcut aceste modificări cu intenția vădită de a-i știrbi din atribuții președintelui. Ei bine, nu!”, a susținut Călin Popescu-Tăriceanu.

Prin modificările aduse Legilor 303/2004 și 317/2004, CSM primește atribuțiile de numire și revocare a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele României fiind eliminat din procedură.

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor stagiari. Legea prevedea că președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.