Candidatura lui Kovesi, SUSȚINUTĂ de Parlamentul European. Cum răspunde ACUZAȚIILOR aduse de Secția de anchetă

„Laura Codruța Kovesi este candidatul Parlamentului European pentru conducerea Parchetului European. Ea are toate calitățile necesare pentru a face o treabă foarte bună. Avem nevoie de mai multe femei exemplare precum Laura Codruța Kovesi în posturi de conducere”, a scris Antonio Tajani, pe contul său de Twitter.

Președintele Parlamentului European a atașat mesajului și documentul trimis vineri lui George Ciamba, în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene. Reprezentanții PE și cei ai Consiliului UE vor negocia propunerea finală între Kovesi și Jean-Francois Bohnert.

Echipa de negociere a Parlamentului European este compusă din președintele și vicepreședintele Comisiei LIBE, Claude Moraes și Judith Sargentini, plus președintele Comisiei CONT, Ingeborg Grassle. Din partea Consiliului vor fi prezenți la negocieri reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei, următoarele țări care vor deținepreședinția rotativă și nu au candidați pentru procurorul șef european.

Cum răspunde Kovesi noilor acuzații

Fostul procuror-șef DNA susține că acuzațiile descrise în comunicatul de presă al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție sunt fabulații întocmite exclusiv în scopul denigrării, chiar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind că dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic, în care să se afle adevărul.

„Emiterea unor ordine interne în activitatea curentă a procurorului șef DNA este reglementată, ca atare nu poate fi considerată o activitate ilegală. Emiterea unor circulare/ordine constituie o componentă a activității manageriale pentru uniformizarea practicilor în cadrul structurii de parchet și nu constituie acte ilicite. Este absolut hilar să se susțină că emiterea unor ordine interne scrise este o componentă a coordonării unui grup infracțional organizat. Așa lucrează toate parchetele și toate instituțiile publice, în general. Aceste circulare au rolul unor îndrumări de natură teoretică, procurorii fiind independenți în activitatea lor, mai ales atunci când vorbim de administrarea probelor și de soluțiile emise. Atunci când procurorii audiază martori sunt obligați să respecte dispozițiile Codului de procedură penală și nu îndrumările teoretice care vizează interpretarea unor dispoziții legale. Modul în care procurorii au audiat martorii în procesul penal este verificat de către judecători atunci când judecă dosarele. Sancțiunea audierii unor martori cu nerespectarea dispozițiilor legale are ca efect înlăturarea acestora ca probe din procesul penal”, arată Kovesi.

Circulara descrisă de SIIJ nu a fost un ordin

Ea mai precizează că acea circulară la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. 

„Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor”, susține fosta șefă DNA.

„Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecată în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA, în care noi procurorii discutăm organizarea activității, au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior și în cadrul altor ședințe ale DNA și pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie și formularea unor concluzii”.

Ordinul 38/2016 a preluat concluziile unui grup de lucru

Referitor la ordinul nr.38/2016 privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio-video la nivelul DNA, Laura Codruța Kovesi precizează că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr.51 din 16 februarie 2016 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, a fost necesară uniformizarea practicilor privind această activitate la toate structurile DNA. 

„Această măsură managerială s-a impus pentru că am constatat practici diferite în interiorul DNA. Am avut în vedere și deciziile instanțelor de judecată pe dispozițiile legale privind interceptările. Prin ordin intern am constituit un grup de lucru la propunerea Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-șef DNA a preluat concluziile pe care acest grup de lucru le-a formulat. În principal, ordinul a stabilit modul în care procurorii vor lucra cu Serviciul Tehnic al DNA, circuitul documentelor și al suporților tehnici. Acest ordin s-a impus în principal pentru că Serviciul Tehnic al DNA deservea toate structurile teritoriale. El nu conține nici o dispoziție contrară legii, ci stabilește doar circuitul administrativ al documentelor, lucrărilor și suporților optici în cazul interceptărilor efectuate prin serviciul tehnic al DNA”, completează Kovesi.

Kovesi: Toate actele SIIJ efectuate împotriva mea sunt lovite de nulitate

În ceea ce privește cea de-a doua acuzație, Laura Codruța Kovesi susține că este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate de la un procuror șef de secție, „rechizitoriu care, potrivit legii, nu trebuie avizat și nici nu a fost avizat de procurorul-șef al DNA”.

„Comunicatul SIIJ face referire la „conduita mea de procuror ierarhic” o acuzație neclară și foarte generală, în condițiile în care acest caz nu s-a aflat niciodată în coordonarea mea și nu am avizat de legalitate nici unul din actele din dosar. Legalitatea rechizitoriului a fost confirmată oricum de Înalta Curte de Casație și Justiție în judecata în cameră preliminară. Cazul nu a fost soluționat definitiv pe fond. Așadar, este absolut hilar să se susțină că, prin această activitate managerială de stabilire a unor reguli administrative, am participat coordonat la comiterea unor fapte penale. Apreciez ca fiind în totală contradicție cu normele legale și, deci, lovite de nulitate, TOATE actele SIIJ efectuate împotriva mea. Toată activitatea s-a derulat cu împiedicarea exercitării drepturilor mele legale. Nu am avut acces la acuzațiile în detaliu, nefiindu-mi comunicată ordonanța prin care s-a formulat acuzația. Modul în care s-a desfășurat și se desfășoară în acest caz urmărirea penală este o pată pe obrazul justiției, căci, în mod evident, SIIJ nu urmărește administrarea unor probe valide, în conformitate cu principiul loialității, ci crearea unei aparențe de vinovăție pentru influențarea opiniei publice”, conchide Kovesi.

Secția de anchetă a magistraților a publicat, vineri, acuzațiile care i se aduc acesteia, fostul procuror-șef DNA fiind urmărit penal, printre altele, pentru că ar fi determinat un procuror-șef de secție să confirme un rechizitoriu nelegal prin care au fost trimise în judecată cinci persoane.

Surse judiciare au precizat pentru Mediafax că procurorul șef de secție pe care l-ar fi determinat Laura Codruța Kovesi să confirme rechizitoriul nelegal și netemeinic și să trimită astfel în judecată cinci persoane este Gheorghe Popovici, fost procuror șef adjunct al Secției de combatere a corupției din Direcție, iar printre cei trimiși în judecată se află și omul de afaceri Sebastian Ghiță.

Foto: Hepta