UPDATE | Dacian Cioloș, după întâlnirea cu Florin Cîțu pentru un nou Guvern: „Nu mă mai iau după simțăminte, până nu văd, nu cred.” Ce urmează
This browser does not support the video element.
Dacian Cioloș, președintele USR, a declarat, miercuri, după ce s-a întâlnit cu delegația PNL, în urma deciziei de flexibilizare a mandatului, că a avut o primă discuție exploratorie bună. Anterior întrevederii, liderul USR a subliniat că formațiunea exclude orice discuție cu PSD și singura formulă în care va intra pentru obținerea unei majorități guvernamentale este refacerea Coaliției de guvernare, respectiv – PNL, USR, UDMR.
„Am avut o primă discuție exploratorie bună cu PNL. Am discutat în primul rând despre ideea refacerii Coaliției, o decizie pe care PNL va trebui să o ia în urma întâlnirilor pe care o să le aibă și cu cei de la PSD”, a spus Dacian Cioloș, după întâlnirea cu liderul liberal.
Întrebat dacă a simțit că există din partea liberalilor disponibilitatea de a reface Coaliția, Dacian Cioloș a răspuns: „Da, am simțit că există această disponibilitate, dar, știți cu e?, nu mă mai iau după simțăminte, până nu văd, nu cred. Le-am și spus-o colegilor de la PNL. Aștetăm să aibă ei discuția cu PSD, pentru că știm că și acolo au fost discuții avansate în ultimele zile, să își facă calculele și, la sfârșitul zilei sau începutul zilei de mâine o să vină cu un răspuns ca să decidem dacă mergem mai departe cu negocieri pentru refacerea Coaliției sau nu”.
Și Florin Cîțu s-a declarat optimist după discuția pe principii.
Dacian Cioloș făcuse înainte declarații despre condițiile și așteptările din cadrul întâlnirii. „Avem o primă discuție cu delegația PNL, în urma căreia PNL ar trebui să decidă dacă intenționează să negocieze refacerea Coaliției cu USR sau dacă vrea să negocieze cu PSD”, a declarat Dacian Cioloș, precizând că, dacă se negociază refacerea Coaliției, data viitoare ar trebui să se întâlnească și cu UDMR.
„Există această soluție pe masă, de refacere a Coaliției”
„Din punctul nostru de vedere, ar trebui un Guvern cât mai rapid. Deja am pierdut prea mult timp și așa cum o spunem de câteva săptămâni, există această soluție pe masă, de refacere a Coaliției, dar PNL trebuie să își dorească asta ca să putem începe negocieri serioase”, a spus liderul USR.
Dacian Cioloș, primul premier desemnat de Klaus Iohannis, a precizat că e nevoie de discuții pentru a agreea un calendar de măsuri pe care viitorul Guvern să le ia, atât pentru situații de criză, cât și de reforme.
USR e gata în zile următoare să susțină în Parlament în procedură de urgență orice inițiativă legislativă care să vină cu soluții la rezolvarea la deblocarea crizei din domeniile de sănătate și energie, a declarat miercuri Dacian Cioloș, în contextul în care Guvernul demis nu poate emite ordonanțe de urgență.
USR recunoaște dreptul PNL de a desemna un premier
Dacian Cioloș a spus că e nevoie să se negocieze și să se stabilească calendarul măsurilor din programul de guvernare, structura bugetului, dar și procedura privind luarea deciziilor în Coaliție, la nivel guvernamental și în Parlament.
În ceea ce privește premierul, Cioloș a spus că „USR recunoaște dreptul PNL de a desemna un premier. Evident, nu orice, dar, înainte de a discuta persoana premierului, cred că e important să vedem dacă ne putem pune de acord pe acest cadru. Un premier ar trebui să fie o persoană care ar trebui să fie capabilă să gestioneze un Guvern de Coaliție, și nu doar un Guvern al PNL, și nu să fie doar un reprezentant al PNL”, a spus Cioloș, care a evitat să discute detalii despre eventuale ministere pe care le-ar dori sau le-ar reveni membrilor USR și dacă își dorește ca miniștrii demisionari să revină în fotolii, dar susține aceeași structură.
„Nu se pune problema ca USR să negocieze o formulă guvernamentală cu PSD. Spunem asta de mai multă vreme și o repet și o confirm azi. Singura formulă de negociere pentru o majoritate guvernamentală din care USR poată să facă parte este aceasta, cu PNL și UDMR”, a conchis Cioloș.
Ce spun cifrele
Florin Cîțu a declarat miercuri că mandatul PNL a fost flexibilizat, de a negocia cu forțele politice democratice. „Acum ne vedem cu USR, apoi o să ne vedem și cu cei de la PSD”, a spus liderul PNL. El nu a răspuns la întrebarea privitoare la numele premierului, dacă Nicolae Ciucă mai e o opțiune.
Marcel Ciolacu, liderul social-democraților, a anunțat, miercuri dimineața, că va cere mandat colegilor ca PSD să meargă la Cotroceni cu propunere de prim-ministru. „Matematica e o știință fixă”, a răspuns liderul PSD când a fost întrebat de ce s-a luat decizia de a veni cu o propunere de premier, spre deosebire de primele două runde de consultări.
PSD are cele mai multe mandate, 157, în cele două Camerele ale Parlamentului. Pentru a putea fi învestit, Guvernul trebuie să primească cel puțin 234 de voturi, majoritatea din Legislativ, iar PNL, cu UDMR și minoritățile – care formau Guvernul minoritar propus de Nicolae Ciucă – nu însumau acest număr de mandate.
În urma retragerilor recente, 12, PNL mai are în Camera Deputaților 81 de membri în grupul parlamentar, conform datelor oficiale publicate pe site. Și de la Senat a părăsit grupul un liberal, Ion Iordache, rămânând 39 de membri.
Fostul președinte PNL, Ludovic Orban, a anunțat că liberalii care au părăsit și vor părăsit grupurile parlamentare nu vor vota un Guvern PNL-PSD, ci vor susține refacerea Coaliției de centru-dreapta. De la anunțul lui, și Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, s-a retras din grupul deputaților PNL, astfel că numărul membrilor liberali este mai mic.
Pentru a putea fi învestit, Guvernul are nevoie de 234 de voturi. Matematic, până acum:
- PNL, împreună cu USR, UDMR și minoritățile ar avea 247 de voturi. În plus, o parte dintre 19 neafiliați ar vota cu Coaliția, după cum spunea Ludovic Orban.
- PNL și PSD ar însuma 277 de voturi.
Grupuri parlamentare, conform listelor oficiale publicate pe site-urile celor două Camere:
Camera Deputaților:
- PSD – 110 membri
- PNL – 81 membri
- USR – 55 membri
- AUR – 30 membri
- UDMR – 20 membri
- Minorități – 18 membri
- Neafiliaţi – 16 membri
Senat:
- PSD – 47 membri
- PNL – 39 membri
- USR – 25 membri
- AUR – 13 membri
- UDMR – 9 membri
- Neafiliaţi – 3 membri
Total formațiuni:
- PSD – 110+47=157
- PNL – 81+39 = 120
- USR – 55+25 = 80
- AUR – 30+13 = 43
- UDMR – 20+9-=29
- Minorități – 18
- Neafiliați – 16+3 = 19
Ce prevede Constituția
În cazul în care Parlamentul eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.
Confort art. 89 din Constituție, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură acum aproape o lună, în 5 octombrie, iar în 20 octombrie, Dacian Cioloș, primul premier desemnat de Klaus Iohannis, a eșuat în atragerea voturilor necesare pentru învestire.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.
Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii – îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:
ARTICOLUL 63 Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.