Care este miza alegerilor europarlamentare din 9 iunie, așa cum e simțită din cabinetele eurodeputaților Rovana Plumb, Dragoș Pîslaru și Corina Crețu

Rovana Plumb, europarlamentar din partea Partidului Social Democrat (PSD), Dragoș Pîslaru, REPER, și Corina Crețu,  proaspăt demisionară din PRO România, au argumentat, într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști români la sediul Legislativului European, miza uriașă a scrutinului de peste aproape trei luni, când români, alături de cetățenii celorlalte 26 de stat membre ale Uniunii Europene, sunt așteptați să își aleagă politicienii care să le reprezinte valorile și interesele.

Cei trei europarlamentari au promovat necesitatea participării la alegerile europarlamentare a românilor într-un număr cât mai mare, pentru a reduce riscul expansiunii grupurilor extremiste și populiste, cu ocazia întâlnirilor de miercuri cu grupul care vizitează Bruxellesul în cadrul programului Bursele JTI pentru jurnaliști.

Conform celui mai recent Eurobarometru pe acest subiect, publicat în decembrie, privind intențiile de vot la alegerile care vor fi organizate în țările UE într-una sau două zile între 6 și 9 iunie, probabilitatea cetățenilor blocului comunitar de a vota a crescut față de toamna anului 2018, în aceeași perioadă înainte de alegerile europene din 2019.

VIDEO EXCLUSIV Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „România trebuie să investească ÎNȚELEPT pentru atingerea obiectivelor în energie”

08:30

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1033. Întâlnire importantă: Zelenski, față în față cu șeful CIA!

08:25

Focusând doar pe cei care spun că este foarte probabil să voteze, rezultate au crescut semnificativ în mai multe țări între septembrie 2018 și acum, cum ar fi în Polonia (+23), Slovacia (+20), România (+20), Portugalia și Grecia (+19).

În cazul concret al României, în 2018 spuneau că vor să meargă la vot 55% – au votat efectiv 51,2% – iar la finalul lui 2023, procentul era de 75%. Alegerile din România vor fi pe 9 iunie.

La nivelul UE, intenția era asumată de 59% dintre votanți, au mers la urne 50,7%, iar în 2023 spuneau să vor pune ștampila de vot 68%.

Eurobarometrul nu a măsurat însă câți dintre ei vor vota proeuropean și câți cu partidele extremiste sau populiste.

Rovana Plumb: „Cu siguranță Europa nu va mai fi aceeași”

Europarlamentarul cu ștate vechi Rovana Plumb (PSD) consideră că alegerile din iunie au o miză strategică.

„Anul acesta la nivel european este o luptă împotriva extremismului și populismul, curent care este destul de pronunțat și care a fost din ce în ce mai puternic după criza sanitară a coronavirusului în Europa și vedem ce s-a întâmplat la nivelul mai multor guverne. Este o miză strategică din punctul acesta de vedere, dar și din punct de vedere al construcției, consolidării proiectului european”, a subliniat Rovana Plumb.

„Cu siguranță Europa nu va mai fi aceeași, pentru că Uniunea Europeană și-a propus să fie independentă strategic din punct de vedere al restul resurselor. Trebuie menținută în același timp competitivitatea Uniunii Europene pe tot ceea ce înseamnă zona economică și când spun zonă economică trebuie susținută zona economică trebuie susținute companiile, pentru că noi vrem locul de muncă decente, dar locurile de muncă sunt create de către companii. Or avem obligația ca să susținem companiile, sigur, cu focusare pe întreprinderile mici și mijlocii, pentru că ele sunt coloana vertebrală a Uniunii Europene.

Da, bineînțeles și companiile mari, pentru că acum vorbim de o altă abordare strategică în ceea ce privește noile tehnologii”, a precizat europarlamentarul PSD.

Rovana Plumb crede că este nevoie de o comunicare mai vizibilă a investițiilor din fonduri europene, pentru a se înțelege și mai bine de ce este importantă apartenența europeană a României.

„Nu există niciun dubiu, drumul european al României este ireversibil și mai ales importanța votului. De aceea trebuie explicat de ce este atât de importantă participarea noastră la construcția proiectului european, ce beneficii ne aduce Europa. Să nu uităm că de când suntem membri ai Uniunii Europene avem un beneficiu de 60 de miliarde de euro și care se regăsește în investiții, fie că vorbim de investiții de capital uman, fie că vorbim de investiții în toate celelalte sectoare, inclusiv infrastructura, care acuma merge, merge, merge, se investește și sper să avem cât mai multe drumuri și autostrăzi în România”, a explicat Rovana Plumb în întâlnirea cu jurnaliștii români.

Întrebată dacă, cel puțin în România, o listă comună PSD-PNL cea mai bună variantă pentru a reduce extremismul, Rovana Plumb a confirmat raționamentul.

„Lista comună a PSD-PNL, da, este o decizie politică înțeleaptă, pentru că România, cât și Uniunea Europeană, în contextul geopolitic actual, are nevoie de stabilitate și consider că da, este o decizie politică înțeleaptă. În afară de faptul că trebuie să asigurăm stabilitate, trebuie să împiedicăm și accesul celor care propagă populismul și extremismul în general, în Europa și nu numai. Bineînțeles și în România este ușor să stai pe margine și să critici fără să vii cu soluții. Mai trebuie să vin cu soluții. Or ceea ce vedem noi în zilele noastre și ceea ce am văzut de o perioadă de timp este foarte mult zgomot, fără nimic, ca să parafrazez, din partea celor care susțin extremismul și populismul. Eu sper ca să existe o comunicare coerentă, o comunicare care să convingă cetățenii de ce este importantă apartenența noastră la Uniunea Europeană, de ce drumul european al României trebuie să fie și ireversibil, ce beneficii aduce Uniunea Europeană și care este acordul României la Uniunea Europeană”, a argumentat Rovana Plumb.

Potrivit europarlamentarului PSD, miza strategică este în primul rând pentru a împiedica creșterea extremismului și populismului, care efectiv distrug toată construcția proiectului european și este o amenințare.

„Deci miza strategică este ce va face Europa pentru cetățenii ei – și pentru români, bineînțeles – și ce va face România pentru Europa. Și iată că în România, până acum, a demonstrat că este un factor de stabilitate și un pur și simplu un factor de echilibru în zona de est a Europei și mă refer aici la faptul că avem 650km de graniță cu Ucraina și iată că am ajutat refugiații, ajută în Ucraina în continuare, nici nu se pune problema altfel”,a conchis Rovana Plumb.

„Eu nu pot să vă spun decât următorul lucru: că decizia politică s-a bazat pe nevoia de a menține stabilitatea în regiune. Știți că eu sunt în politică din 1996. Fiecare context politic a venit cu noutatea lui. Fiecare. Fiecare moment, chiar și de la an la an. Eu sunt convinsă că românii vor participa într-un număr mare la vot și mă bucur că s-a făcut această comasare pentru că va da o legitimitate mult mai mare și celor care merg în Parlamentul European. În al 2-lea rând, pentru faptul că oamenii vor merge pentru aceste două tipuri de alegeri o singură dată la urne. Viața este tumultuoasa, se rezervă tot felul de surprize. O să vedem ce se întâmplă, care va fi rezultatul pe 9 iunie”, a conchis Rovana Plumb.

Dragoș Pîslaru (REPER): „Miza acestor alegeri este direct legată de ce fel de Românie ne dorim”

„Miza acestor alegeri este direct legată cu ce fel de Europă ne dorim. Adică e o chestiune foarte clară și mai mult decât atâta, pentru că nu vreau să fie o chestiune abstractă, este ce fel de Românie ne dorim: o Românie în care deciziile arbitrare și discreționare să prevaleze, adică să poată guvernanții face ce le trosnește prin cap în funcție de interesele de moment – sau ne dorim o Românie care să poată să fie inclusiv împinsă de Uniunea Europeană și să i se ofere oportunitățile pentru a dezvolta, a progresa, se moderniza”, consideră Dragoș Pîslaru.

„Asta, înseamnă că social, dacă ne dorim o Românie unde salarii să fie mai mari și să existe mai multă competitivitate și să existe o bază de producții și de servicii la un nivel superior, nu se poate face asta decât în Uniunea Europeană. Asta este ceea ce vă spun, ca să fie fără tăgadă. Ne dorim o Românie competitivă, trebuie să fie în Uniunea Europeană, ne dorim o Românie care să rămână în urmă, putem într-adevăr să mergem într-adevăr pe măna extremiștilor. Dacă extremiștii și naționaliștii vor avea o pondere în Parlamentul European care să poată să schimbe direcția de la mai multă Europa la mai puțină Europa, asta nu înseamnă decât o pierdere de calitate a vieții pentru cetățeni”, a subliniat Dragoș Pîslaru.

„România a avut o ancoră care i-a permis să se dezvolte după aderarea la Uniunea Europeană și până atunci ca țintă și asta a fost Uniunea Europeană. Ca noi să mergem pe ideea de nostalgie, că «Ce bine era înainte de 1989, că așa și pe dincolo, astea sunt pur și simplu ficțiune. Și ceea ce trebuie spus cu subiect și predicat oamenilor este că noi nu discutăm aici, că se decide pentru noi în alte părți”, a spus politicianul, întâlnirea de la Bruxelles.

Potrivi acestuia, modelul pe care România ar trebui să îl aibă este să trimită oameni bine pregătiți, profesioniști, să aibă oameni profesioniști în administrație în general, care să poată să ceară de la Uniunea Europeană ce are nevoie, să urmărească interesul României și să se asigure că interesul Uniunii Europene este perfect convergent cu interesul României sau invers sau invers.

„Din păcate, alegerile astea de acuma sunt, cum se spune în engleză, «Make it or break it», adică ele vor decide dacă vom continua pe calea de a profesionaliza și a folosi într-adevăr pârghiile pe care le avem – suntem a șasea putere de vot în Europa – sau să ne batem joc și să trimitem oameni care până la urmă se vor lupta împotriva Europei și nu pentru ea, asta este, din punctul meu de vedere, miza”, a conchis Dragoș Pîslaru.

Corina Crețu (ex PRO România): „An electoral crucial”

Fostul comisar european pentru Dezvoltare regională consideră că 2024 este un an crucial pentru România.

„Eu cred că este un an electoral crucial, care va defini nu numai viitorul României, dar și al Uniunii Europene pentru următorii zece ani. Este cumva un an istoric în care aproximativ 50 de țări din lume, nu doar din Europa, vor avea alegeri, mai mult de 2 miliarde de oameni vor merge la vot și mai ales în Statele Unite”, a spus eurodeputatul, în întâlnirea de la Bruxelles cu jurnaliștii din România.

În România, anul este crucial cu cele patru luni de alegeri, europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

„La europarlamentare cred că este foarte important să fie proeuropeni, deși mă îndoiesc, pentru că sunt lucruri pe care le-am trăit, cu care nu am așteptat să ne confruntăm – pandemia, războiul, aceste crize care au alimentat nemulțumire a populației – deschizând uși pentru fenomenul anti-european. Și din păcate, eu cred că foarte mulți oameni sunt naivi cu acest Exit, există un curent euroscepticism care nu a existat până acum”, a spus Corina Crețu.

„Acum se vorbește că AUR va intra la ECR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – n.r.), cu Le Pen , cu Fidesz și ș.a.m.d. Păi eu nu prea văd o alianță cu acești oameni… Extremism în vestul european înseamnă inclusiv lezarea intereselor României și ale cetățenilor români, pentru că ei vorbesc despre faptul că dau prea mulți bani pentru cele zece țări care au intrat în 2004, plus România, Bulgaria, în 2007 plus Croația, 2013, deci ei ne consideră o povară, uneori și cetățeni de categoria a doua. Este adevărat, nu zic că Uniunea Europeană e perfectă și toate aceste lucruri sunt amplificate de cei care sunt euro-sceptici”, a spus Corina Crețu.

O contribuție semnificativă are și explozia prețurilor, că până la urmă totul se reduce și la modul de trai și nivelul de trai al oamenilor, la decalajele imense dintre urban și mediul rural.

„Deci, din acest punct de vedere, eu sigur că sper să se poată face o majoritate proeuropeană și să rămână acest cordon sanitar – cum îl numim noi aici – care îi izolează pe cei care votează împotriva Uniunii Europene. Dar o majoritate din toate sondajele arată că va fi mult mai greu de făcut. Probabil va fi nevoie de trei-patru partide, nu doar de două. Până acuma știați că exista această regulă –  doi ani și jumătate președinte Parlamentului de la Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), PPE, doi ani jumătate de la Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (S&D), pentru că, clar, toate aceste două grupuri politice se detașau de toate celelalte care nici nu au îndrăznit să aibă dreptul să ceară președinția Parlamentului European. Eu mă aștept ca probabil partidele, probabil Renew s-ar putea să ducă pe locul patru jos”, a conchis Corina Crețu.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele