Care sunt șansele declanșării de anticipate. Pot fi sau nu organizate odată cu localele

Articolul 6 din legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (AEP) arată că aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

Totodată, conform Legii fundamentale, „alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”.

Alegerile anticipate nu pot fi organizate, potrivit Constituției, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar Președintele României solicită dizolvarea Legislativului.

„După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată”, arată Constituția, la articolul 89.

Anul acesta sesiunea parlamentară va debuta la începutul lunii februarie, atunci fiind posibilă demararea demiterii Guvernului Orban și odată cu aceasta procedura declanșării alegerilor anticipate.

Problema invocată de o parte a scenei politice în legătură cu declanșarea alegerilor anticipate este că nu pot fi organizate în același timp cu cele locale, care ar trebui să aibă loc într-o zi de duminică în luna iunie a acestui an.

Cu toate acestea, fostul președinte al CCR Augustin Zegrean spune că organizarea alegerilor anticipate odată cu cele locale este posibilă. Totuși, acesta recomandă ca cele două scrutinuri să nu aibă loc în aceeași zi, deoarece oamenii ar avea de votat pe cinci buletine de vot.

„Se poate ajunge la nevoia de organizare a alegerilor anticipate. Nu este obligatoriu să le faci în aceeași zi, dar ca să se ajungă la anticipate așa cum vor ei, este obligatorie de parcurs procedura constituțională. Să nu avem guvern, să fie două propuneri succesive respinse. Nu-i poate opri nimeni să le organizeze deodată, în aceeași zi, dar mai bine ar fi în preajma localelor decât odată cu acestea, pentru că vor fi 5 buletine de vot – pentru Senat, Camera Deputaților, primar, Consiliul Local și Consiliul Județean, ceea ce este mult. Vorbim în ultima vreme de analfabeții funcțional, păi dacă e așa, îi chemi să voteze pe 5 buletine odată?”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Mediafax.

De cealaltă parte, fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a afirmat că nu pot fi grăbite alegerile parlamentare, deoarece organizarea acestora necesită timp și sunt termene stabilite de Constituție care trebuie să fie respectate.

„Există o decizie CCR. Noi am plecat de la recomandările Comisiei de la Veneția care spune că e important ca alegătorii să știe pentru ce votează. Este o decizie a CCR că nu este constituțională. Ei o vor face, că nu e prima lege care e încălcată. Ar fi prima decizie care nu este respectată? Au fost multe care nu s-au respectat nici în ziua de astăzi. Pentru a declanșa alegerile generale înainte de alegerile locale trebuie să fie respectate niște termene fixate de Constituție”, a declarat Petre Lăzăroiu, la Antena 3.

Fostul judecător al Curții a mai explicat că este o procedură dificilă, iar timpul este scurt.

„E foarte greu. Eu nu știu când o să aibă timp, că luna ianuarie se încheie. Își dă demisie, dar dacă își dă demisia trebuie să se numească un premier interimar și Parlamentul să fie convocat, obligatoriu președintele trebuie să numească un premier care să întrunească majoritatea parlamentară. Nu poate spune că nu numește premier pentru a face anticipate”, a conchis Lăzăroiu.

Președintele interimar al PSD Marcel Ciolacu a afirmat, vineri, că a constatat intenția președintelui Klaus Iohannis de a „scăpa” de Guvernul Orban, însă nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate, având în vedere contextul internațional. El susține că nu pot fi organizate două tipuri de alegeri în aceeași zi.

„Eu știu că recomandările europene, unde PSD a făcut anumite greșeli și interpretări la aceste recomandări, ar trebui luate în serios. Trăim în Europa și ar trebui să ținem cont. Nu cred că vor fi anticipate din mai multe motive. În primul rând nu există o criză politică în România. Avem un guvern minoritar, nu este prima oară, avem un președinte nou ales și un Parlament funcțional. Nu văd unde este criza și dacă țin cont și de contextul internațional deja încep să nu înțeleg cine își asumă declanșarea unei crize politice în România în acest context internațional, dar și intern”, a completat Marcel Ciolacu.

Constituția și Legea electorală nu precizează că două tipuri de scrutin nu pot fi organizate în același timp, însă declanșarea alegerilor anticipate este condiționată atât de termene constituționale, cât și de necesitatea unei majorități parlamentare pentru a respinge, controlat, propunerile de Cabinet.