Cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor locale, candidații la primării zâmbesc alegătorilor de pe toate blocurile și din toate panourile publicitare. Cucerirea orașelor în războiul electoral al afișelor, mash-urilor și corturilor de campanie scoate din conturile partidelor sume considerabile, la care se adaugă banii alocați „cadourilor” electorale, excursiilor sau tombolelor.
Plafoanele de cheltuieli impuse de lege sunt restrictive, însă, în ciuda agresiunii vizuale la care sunt supusși alegătorii, competitorii electorali își dau cuvântul de onoare că nu scot un ban în plus față decât le este permis.
Gândul și stirileprotv au realizat o analiză privind costurile campaniei electorale și cum sunt ele evaluate de competitorii electorali.
Ce plafoane de cheltuieli prevede legea
Cei mai mulți bani pentru perioada electorală pot fi cheltuiți de candidații la Primăria Capitalei. Potrivit legii, aceștia au o limită de 10.000 de salarii minime brute pe țară, ceea ce ar însemna 7.000.000 de lei, adică 1,6 milioane de euro. Un plafon de 2.500 de salarii, adică 1.750.000 de lei, aproape 400.000 de euro, este stabilit pentru fiecare candidat la funcția de primar al unui sector ori al unui municipiu sau oraș.
Primarii de comune sau candidații la funcția de consilier local în consiliile municipiilor reședință de județ și în consiliile sectoarelor pot încadra cheltuielile în 30 de salarii minime, respectiv 21.000 de lei fiecare (4700 de euro), în vreme ce limita pentru consilierii județeni sau în CGMB este de 50 de salarii minime brute fiecare, respectiv 35.000 de lei (7.950 de euro). 25 de salarii minime brute pe țară, 17.500 de lei (3.970 de euro), este limita legală pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile municipiilor și orașelor, în vreme ce pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile comunale este o limită de 20 de salarii, respectiv 14.000 de lei(3.180 de euro). Pentru un candidat la primăria unei comune legea prevede o limită a cheltuielilor reprezentând valoarea a 30 de salarii minime brute, respectiv 21.000 de lei(4.770 de euro).
Potrivit legii, depășirea plafoanelor constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 de lei lei la 25.000 de lei.
La localele din 2008, PDL, PSD și PNL au avut, potrivit raportărilor, cheltuieli mult mai mari decât veniturile de campanie. Astfel, pedeliștii au rămas cu datorii de un milion de euro, cheltuind 7,5 milioane, la venituri de 6,5 milioane. PSD a rămas cu facturi neachitate de 2,5 milioane de euro, având venituri de 4,7 milioane și cheltuieli de 7,2 milioane de euro. Liberalii au rămas cu datorii de 200 de mii de euro, având declarate venituri de 4,9 milioane și cheltuieli de 5,1 milioane.
Partidele se evaluează reciproc
Adversarii politici își fac reciproc calculele. PDL susține, de exemplu, că în Capitală pentru candidații la primăriile 1, 3, și 6 s-au investit 3,7 milioane de euro în afișaj stradal, ceea ce înseamnă 840.000 de euro pentru fiecare sector, dublu față decât prevede legea.
Doar un mash afișat pe o clădire costă, potrivit șefului de campanie al PDL pe București, Răzvan Murgeanu, aproximativ 10.000 de euro. „Noi nu am vrut să luăm mash-uri pentru că am zis că mai bine de banii ăia te duci din ușă în ușă și dai un flyer să citească pe el. Dacă îl pui pe Prigoană pe un bloc, nu știu ce impact va avea. Ca preț, cred că un mash costă vreo 10.000 de euro”, a declarat Murgeanu, la GÂNDUL LIVE.
El a apreciat că, în sectorul 3, candidatul PSD la Primărie, Robert Negoiță are o campanie agresivă. „Apare peste tot. Robert Negoiță a băgat mulți bani în campania asta. Pe lângă outdoor-ul pe care îl are, are ziarul lui și, din câte am auzit eu, Robert Negoiță îi plimbă pe oameni prin țară, pe la munte, pe la Cheia”, a mai spus Murgeanu.
URMĂREȘTE AICI INTERVIUL VIDEO CU ȘEFUL DE CAMPANIE AL PDL PENTRU BUCUREȘTI, RĂZVAN MURGEANU
Întrebat care sunt costurile campaniei PDL, el a răspuns că acestea nu sunt acoperite doar din cotizații, ci din donații și alte venituri. „Cotizațiile de la partid ajung de apă minerală”, a declarat Murgeanu, care are însă și inițiativa modificării legii în sensul ca toate cheltuielile să fie suportate de la bugetul de stat. „Din punctul meu de vedere ar trebui să fie așa: campanile electorale sunt plătite din buget, ăștia sunt banii, cheltui de ăștia”, a spus el.
Citește și A început marea bălăcăreală electorală. Ce mesaje își transmit candidații la locale. „E ca o vulpe nesătulă, cum vede o găină, cum sare pe ea”
Bicicleta și umbrela electorală
De partea cealaltă, adversarii PDL susțin că democrat liberalii au scos bani buni din buzunar pentru campania din acest an. „Până acum, PDL-ul a cheltuit pentru bannere și alte materiale publicitare peste trei milioane de euro, bani furați, în loc să-i ajute pe oameni, care o duc tot mai greu!”, au acuzat, la Brașov, liberalii conduși președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu.
Pedeliștii ripostează însă, susținând că PNL a implicat în campania electorală instituțiile aflate în subordinea CJ, ale căror conduceri au semnat contracte cu liberalii pentru afișarea pe clădire a materialelor electorale. Căncescu a anunțat însă că banii pe care PNL urma să-i mai cheltuiască pentru bannere electorale, 20.000 de lei, vor fi donați Spitalului de Pediatrie Brașov, „lucru care s-a și făcut deja”, potrivit spuselor consilierului județean liberal Sebastian Grapă. „Nu știm nimic despre nici o donație, n-am primit nici un ban!”, a venit imediat răspunsul conducerii spitalului.
Pedeliștii au fost luați în vizor și în Dâmbovița, unde primarul PDL din comuna Produlești este acuzat că mituiește alegătorii cu biciclete.
La nivel central însă, Răzvan Murgeanu spune că în recuzita de campanie a PDL nu sunt biciclete, materialele promoționale fiind pixurile, riglele și umbrelele care poartă sigla PDL.
O altă strategie, care s-a lăsat și cu un dosar penal, a fost pusă în practică în Teliu, Brașov, unde candidatul Partidului Poporului- Dan Diaconescu ar fi dat câte 10 lei pentru o adeziune la partid, cu promisiunea că după alegeri „premiul” va fi mai mare.
Potrivit legii promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum si în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat precum si primirea acestora de către alegători constituie infracțiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Sub incidența acestei prevederi nu intră materialele promotionale, cum ar fi pixurile, tricourile, gălețile sau umbrelele.
Pregătiri de campanie din timp
Mulți candidați au început din timp pregătirile pentru campanie. Primarii în funcție au scos la bătaie tichetele sociale, liberalii au organizat o tombolă cu premii autoturism, motoscuter și electrocasnice.
Citește și Premiile puse la bătaie cu ocazia marii extrageri electorale 2012: „Mergi la vot și câștigi o Dacia Logan”