Cât de în serios se iau candidații la primărie. „Îți trebuie o echipă și un om care să înțeleagă gramatică”

Unde greșesc, având în vedere că au un exemplu de bune practici dezvoltate de cei care s-au ocupat de campania online a președintelui Klaus Iohannis? „Nimeni nu ia în serios partea de interacțiune”, declară consultantul în strategie și comunicare, Vlad Tăușance, în timp ce specialistul în comunicare politică, Antonio Momoc, consideră că „politicienii nu reușesc să se dezbrace de haina de politician pe Facebook, exact ceea ce au taxat românii în 2014”.

Reducerea cheltuielilor de campanie nu înseamnă și reducerea atenției asupra elementelor care contează cel mai mult atunci când vorbim de o campanie online, în 2016. „Niște poze profesioniste, o identitate vizuală clară, corectitudine gramaticală, niște cuvinte-cheie pe care să le repeți sunt chestii obligatorii în campania online”, a subliniat, în acest sens, Tăușance.

„Nici de data aceasta nu se vor vota candidații, proiectele lor”

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Anul Nou din 31 decembrie 2024. Au fost trageri suplimentare la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40

18:08

ACTUALITATE Comisarul general al Gărzii Naţionale de MEDIU, Andrei Corlan:”În 2025 să continuăm cu succes lucrurile bune pe care le-am început”

18:08

Specialistul în comunicare politică, Antonio Momoc, este de părere că odată cu anunțul candidaturii lui Marian Munteanu la Primăria Generală a Capitalei din partea PNL, „campania a devenit interesantă”, însă nici de data aceasta nu se vor vota proiectele candidaților.

„În primul rând, până la anunțul candidaturii lui Marian Munteanu, din partea PNL la Primăria Generală a Capitalei, am avut o campanie plicticoasă atât în online, cât și în offline. Mesaje destul de vagi, generale, cumințele. Cu această repoziționare a PNL către un personaj politic controversat din zona dreptei naționaliste, campania a devenit interesantă. Odată cu această candidatură, bucureștenii pot avea încă un motiv să voteze împotriva cuiva. Nici de data aceasta nu se vor vota candidații, proiectele lor, ci se va vota împotriva cuiva, fie a socialiștilor, fie împotriva dreptei naționaliste. Oameni care, ideologic înclinau spre liberali, cred că se pot orienta acum spre altcineva”, a declarat, pentru Gândul, Antonio Momoc.

La rândul său, Vlad Tăușance consideră că „este prematur” să luăm în discuție paginile de Facebook ale candidaților la locale, sus-mențonați, în condițiile în care două dintre profilele acestora „sunt departe de maturitate”.

„La 10.000 de fani și 4.000 de fani nu poți să vorbești despre o prezență online”, a afirmat, pentru Gândul, Vlad Tăușance.

La nivel de interacțiune cu fanii, pe Facebook, potrivit lui Vlad Tăușance, procentele sunt următoarele: Eugen Tomac interacționează în online cu 0,1% din electorii săi, Gabriela Firea cu 0,5%, Nicușor Dan cu 1,2%, Ciprian Ciucu cu 1,7% și Alexandru Nazare cu 2,3% din fanii săi.

„Paradoxul e acela că Nicușor Dan este el însuși politician”

Antonio Momoc a declarat, pentru Gândul, că în cazul lui Nicușor Dan avem de-a face cu un paradox între ceea ce transmite și statutul său.

„Cel care are cel mai răspicat mesaj în online împotriva celorlalți candidați este Nicușor Dan. Mesajele lui sunt anti-partide și anti-politicieni. Paradoxul e acela că Nicușor Dan este el însuși politician și vine sa candideze cu un partid pe care îl conduce. Spune să îl votăm ca să salveze Bucureștiul de politicieni, dar el însuși e membrul unui partid, deci politician”, a afirmat Momoc.

În schimb, Vlad Tăușance consideră că ceea ce îi lipsește lui Nicușor Dan „este zona de interacțiune”, un minus, de altfel, în cazul tuturor candidaților, care nu au înțeles că Facebook-ul „este un canal instant” și „nu poți să nu interacționezi cu comentariile și cu oamenii care vin spre tine”.

„Dacă ne referim la profesionalism în abordarea acestui canal de comunicare, Nicușor Dan e de departe cel mai aproape de timpurile noastre. „Campanie de 2009″, apropo de modul în care o abordează, pentru că e încă în stilul campaniei Obama: o imagine bine conturată, accent foarte mult pus pe grafică, reprezentări vizuale clare. Ce îi lipsește lui, ca să fie o campanie cap-coadă și o pagină și de dat exemplu, este zona de interacțiune. Delay-urile astea în interacțiune se văd pe toate paginile candidaților semnalate. Nimeni nu ia în serios partea de interacțiune, iar Facebook-ul, Twitter-ul, tot ce înseamnă zona asta de social media activă, 90% din valoarea ei e dată de modul în care interacționezi cu oamenii care vin spre tine. Nu e un canal pasiv”, a explicat, pentru Gândul, Vlad Tăușance.

Întrebat ce i-a atras atenția din cele postate de candidații la alegerile locale pe Facebook, în demersul lor de a-și face campanie, Momoc a punctat că unii dintre aceștia s-au remarcat doar „la nivelul ridicolului”.

„PMP au avut un clip haios în precampanie: „Cheamă-l pe Cristi”, care a atras atenția pentru că era penibil. La sectorul 6 au apărut afișe cu „Vorbește cu Mutu” . Iar, atrage atenția acest slogan, dar ca și mesaj amuzant”, a punctat Momoc.

 „Deși are cel mai mare „fan base”, Firea profită cel mai puțin de el”

În ceea ce privește modul în care campania acestor candidați ar trebui să se desfășoare pe Facebook, Momoc a explicat că aceasta „trebuie să fie mult mai personală”, iar un bun exemplu în acest sens îl oferă Gabriela Firea, grație postărilor sale în care apare în fotografii împreună cu familia.

„Cel mai direct mesaj îl oferă Gabriela Firea. Vorbește despre ea ca femeie, despre problemele pe care le întâmpină o femeie în politica din România, postează fotografii cu soțul, cu copilul”, a adăugat Momoc.

Vlad Tăușance consideră, însă, că unele fotografii postate de candidați nu dau nicio informație despre aceștia și nu reflectă că ar avea vreo strategie de campanie în spate și dau dovadă de o abordare primitivă. 

„Ce poveste slujesc pozele alea, de ce le pui acolo? În același timp, un alt primitivism este acest lucru că dacă pun poze cu mine, din viața privată, înseamnă că umanizez candidatul. Funcționează la niște oameni, dar la alții e ridicol. Nazare, da, a intuit o chestie: sport, viață sănătoasă, viață activă. Da, acolo e un concept, dar acela trebuie să fie dublat de declarații politice care să susțină această idee de persoană activă”, a mai spus Tăușance.

Mai mult, Tăușance consideră că Firea profită cel mai puțin de baza sa de fani, deși este cea mai mare. În schimb, în viziunea sa, Nicușor Dan și Alexandru Nazare pare că au înțeles „niște elemente de branding”.

„Firea, deși are cel mai mare „fan base”, profită cel mai puțin de el și are cel mai mic procent de interacțiune și comunică cu un public inert, care nu înțelege, de fapt, despre ce e vorba acolo”, a adăugat Tăușance.

„PSD pare că a învățat din lecția partidului Facebook”

Pe de altă parte, potrivit specialistului în comunicare politică, Firea este singura, dintre cei patru candidați, care a avut „o reacție imediată la o problemă concretă”, atunci când a postat despre incidentul de la stația de metrou Piața Romană din București, petrecut marți, pe 12 aprilie. Astfel, spune Momoc, Firea a arătat că este, cel puțin online, „cea mai atentă la problemele legate de București și la contextul în care se desfășoară campania”. În schimb, alți candidați, precum Alexandru Nazare, par decuplați de la realitate, în viziunea lui Momoc.

„Dincolo poate să se întâmple orice, el știe că are niște planuri. E frumos că își anunță activitățile, dar pare decuplat de la realitate. O campanie înseamnă să fie foarte atent la ce se întâmplă cu cetățenii, la problemele imediate. Nu face asta (n.r – Nazare). Firea e foarte atentă. A avut prima reacție pe Facebook”, a mai afirmat, pentru Gândul, Antonio Momoc.

Totodată, Antonio Momoc este de părere că „PSD arată că a învățat din lecția alegerilor din 2014” și s-a împrietenit cu „partidul Facebook”, al cărui public e alcătuit din persoane cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.

„Problema PSD rămâne una de credibilitate, faptul că e perceput, în continuare, ca un partid al corupților și al baronilor. Firea exprimă online că treptat și PSD se poate reforma și că a învățat din lecția partidului Facebook, primită la prezidențiale în 2014”, a mai spus Momoc

„Tomac nu are o strategie de comunicare”

Referindu-se la Eugen Tomac, Momoc consideră că acesta „încă nu a îmbrăcat haina de candidat la primarie”, având în vedere informațiile abundente postate pe pagina sa de Facebook care sunt legate de „mai vechea obsesie a lui Băsescu de a reduce numărul de parlamentari”.

„În rest, are un limbaj politic destul de apropiat a unui candidat la parlamentare. PMP e interesat de locale doar ca să crească în notorietate, în speranța că va trece de prag la alegerile parlamentare”, a mai subliniat Momoc.

La rândul său, Vlad Tăușance a punctat faptul că Tomac „nu are o strategie de comunicare”, mesajul său fiind unul clișeic. Referindu-se și la Ciprian Ciucu, Tăușance consideră că acesta intră la categoria „așa nu”, având în vedere cum își face campanie pe Facebook.

„Tomac mi se pare interesant, dovedește că știe, că înțelege, dar nu are o strategie de comunicare. Cel mai naivo-copilăresc mi se pare Ciucu. Mi se pare că nu înțelege cum funcționează internetul. Este supărat că se iau oamenii de el în condițiile în care el vine să le ceară oamenilor atenție și voturi. Am senzația că multe din mesajele astea sunt compuse pe telefon, se vede că ba are diacritice, ba nu, lipsesc niște virgule, are erori de exprimare. Nu grave, dar, în continuare, dacă tu te dai alternativ, intelectual, nu îți permiți lucrurile astea. Să ne înțelegem: niște poze profesioniste, o identitate vizuală clară, corectitudine gramaticală, niște cuvinte-cheie pe care să le repeți sunt chestii obligatorii în campania online”, a adăugat specialistul în marketing online și comunicare.

Întrebat dacă există o rețetă privind strategia de comunicare pe care candidații la locale ar trebui să o adopte în mediul online, Momoc a detaliat:

„Ei ar trebui să vorbească mai mult de povestea vieții lor și cum povestea lor de viață e povestea oamenilor carora li se adresează. Facebook-ul este ca o agenție de știri personală. Oamenii vor să știe ce ai mai făcut tu, personal, nu neapărat ce crezi despre subiecte generale, ci care sunt problemele tale personale. Oamenii vor să vadă care e viața ta de om obișnuit. Și ce faci sau ce poți face pentru ei, dacă ești om politic”.

În acest context, Momoc a subliniat faptul că „Nicușor Dan nu procedează așa” și a criticat filmulețul postat de candidatul USB pe pagina sa de Facebook, pe 10 aprilie, în care și-a anunțat oficial candidatura la Primăria Capitalei pe Stadionul Național.

„Despre omul Nicușor Dan aflăm ceva de pe Facebook? Știm ceva? Dacă are prieteni, dacă îi plac călătoriile, dacă vrea o familie? Nu. La meciul la care a participat în tribune părea că se autoironizează, părea o ironie la adresa lui însuși, părea că se compară cu Ponta. Își dorește, Nicușor Dan, o lansare identică cu cea a lui Victor Ponta? În ce a constat autoironia? Mi-e greu să înțeleg. De pe pagina sa oficială de Facebook nu aflu nimic despre el, cum e Nicușor Dan – omul din societatea civilă. Ce îi place să facă, ce cărți îi plac, nu știu. Tot ce știu e că nu îi plac politicienii și că pretinde că el nu e ca ceilalți”, a punctat specialistul în comunicare politică.

„Îți trebuie o echipă în spate care să cuprindă un om care să înțeleagă gramatică”

La rândul său, Vlad Tăușance a explicat, pentru Gândul, cât de important este pentru cei care aleg să candideze, în mediul online, să aibă o echipă în spate și „un gând strategic”, lucruri pe care nu le vede la actualii candidați.

„Nu poți să îți administrezi tu contul. Îți trebuie o echipă în spate care să cuprindă un om care să înțeleagă gramatică, să îți bage un edit, să ai niște fotografi sau un editor foto care să îți aleagă niște fotografii reprezentative, o echipă video cu care să lucrezi din când în când. Dincolo de asta, care e conceptul, care sunt acele trei vorbe pe care trebuie să le țină minte lumea când vorbește despre tine?”, a declarat Tăușance.

O dată în plus, Momoc a punctat că „politicienii nu reușesc să se dezbrace de haina de politician pe Facebook, exact ceea ce au taxat bucureștenii și românii în 2014”, iar Nicușor Dan riscă, în viziunea sa, să facă aceeași greșeală. În aceeași măsură, Vlad Tăușance consideră că „niciunul dintre candidați nu a înțeles nevoia unui „call to action””.

„Oamenii pe online, în momentul în care intră pe o pagină, trebuie să li se spună ce să facă: „du-te acum, semnează!”, „adună semnături”, „implică-te”. Nicușor Dan o face cumva, dar nu o face până la capăt. Adică fiecare mesaj trebuie să conțină un „call to action”. Nazare, de exemplu, e în zona de „awareness”, încă. El își construiește imagine. Gabriela Firea folosește acest canal de comunicare ca să își anunțe emisiunile tv și comunică foarte „tv style”, care își ia 20.000 de like-uri pe o poză, dar în momentul în care comentează ceva de politici publice: 1. Nu zice nimic; 2. Nu își îndeamnă fanii la vreo acțiune, la vreo formă de implicare. Adică dacă nu îi trimiți să facă ceva, degeaba postezi”, a detaliat Vlad Tăușance.

„Nu sloganul e important, povestea e importantă”

Pe de altă parte, întrebat dacă este important ca politicienii care candidează la locale să își însoțească orice mesaj și imagine postate, pe Facebook, de slogan, Momoc a răspuns că nu este important.

„Facebook atrage, e autentic cât timp ești tu însuți acolo. Oricât de bine găndit ar fi sloganul, omul își dă seama că e comunicare politică și că nu comunici cu el. Poți să vorbești despre slogan în publicitatea electorală, nu pe Facebook”, a mai punctat specialistul în comunicare politică.

În aceeași notă, Vlad Tăușance a afirmat, pentru Gândul, că sloganul fiecărui candidat în parte și cele postate pe Facebook nu au nicio legătură.

„Sloganul de campanie clasică e unul, online-ul e altul. Tu poți să vii cu alte mesaje pentru online dedicate grupurilor cu care vrei să comunici, publicului țintă pe care vrei să îl angrenezi, comunităților pe care vrei să ți le aduci aproape. Eu cred că aici e un exercițiu de branding. Nu sloganul e important, povestea e importantă, iar imaginea, videoul, textul, tot ce pui acolo slujește o poveste”, a conchis Tăușance.