Cât de mult se implică românii din Ucraina în protestele antiguvernamentale
Sub acoperirea anonimatului, românii din Ucraina susțin că se implică în protestele antiguvernamentale de la Kiev, în timp ce oficialii comunității se declară adepții păcii și ai negocierii și afirmă că românii nu iau parte la evenimentele care au dus până la demisia premierului.
„Revoluția din Capitală a trecut și în teritorii. Valul protestelor s-a extins și au fost ocupate 6-7 consilii din regiune până să ajungă și la Cernăuți”, a povestit pentru MEDIAFAX un român din acest oraș, doar cu condiția de a rămâne anonim.
Acesta susține că românii din Ucraina iau parte la proteste, întrucât mișcarea din această țară nu are legătură cu naționalitatea, întrucât „toată lumea luptă cu autoritățile”. „Nu ai cum altfel, când forțele speciale bat oamenii, când poliția fiscală vine și îți ia tot, când nivelul de corupție este extrem de mare, naționalitatea nu mai are nicio importanță”, spune unul dintre puținii români din țara vecină care a acceptat să vorbească despre implicarea românilor în protestele începute anul trecut la Kiev și care s-au răspândit în ultimele zile în toată țara, inclusiv în zona rusofonă, la Dnepropetrovsk și Zaporojie, aproape de granița cu Rusia.
Pentru mulți români „varianta ideală” de soluționare a conflictului constă în semnarea de către Ucraina a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și, la un moment dat, aderarea la spațiul comunitar. „Aderarea la UE ar duce la creșterea nivelului de trai, al civilizației. Fără asta nimic nu se va schimba. Acum totul e în ceață, nu există perspective, pentru copii, pentru vârstnici”, spune acesta.
„Actuala putere vrea unirea cu Rusia, Belarus și Kazahstan. Sper că românii au încă memorie. Strămoșii lor au fost deportați în Siberia, Kazahstan. Nu mai vrem asta, vrem civilizație. Singura noastră șansă este Uniunea Europeană. Până acum toate guvernele au promis reforme, dar au fost doar declarații, nimic nu s-a schimbat. E nevoie de controlul societății civile, al UE pentru ca această țară să aibă o șansă normală”, crede el.
„Vrem ca autoritățile să cedeze, să răspundă la cererile demonstranților, să fie semnat, spun încă o dată, Acordul de Asociere, să se facă reforme în absolut toate domeniile, să se schimbe tot, modul în care funcționează economia, să nu mai fie îngrădit dreptul la opinie. În situația actuală suntem cu 30 de ani în urma României”, povestește românul.
Deși sunt reprezentați la nivel local și regional și au un deputat în Rada de la Kiev, Ion Popescu, și oficial beneficiază de unele drepturi, românii nu sunt mulțumiți de modul în care se aplică legea.
„Da, au dat o lege pentru limbile minorităților, dar funcționează pe hârtie. Au făcut-o pentru rusă, nu pentru limbile altor minorități. Chiar dacă româna este limbă regională, în practică tot ucraineana se folosește, la judecătorie, la poliție. E politică de stat, așa era și pe vremea portocaliilor (guvernarea Viktor Iușcenko – Iulia Timoșenko – n.r.)”, mai spune acesta.
Rugat să estimeze numărul românilor implicați activi în protestele antiguvernamentale, el a spus că proporția este asemănătoare cu cea a ucrainenilor: „dacă, să zicem, 10% dintre ucraineni sunt la proteste, probabil și în rândul nostru e la fel”.
Potrivit acestuia, la „asaltul” de vineri asupra Administrației Regionale de la Cernăuți au participat și români: „au fost unii în prima linie, i-am recunoscut pe câțiva”.
Și românii din Izmail susțin protestul, dar în zonă nu au apărut „tulburări”. „N-am ieșit în faza activă, dar susținem protestul, ne-a ajuns cuțitul la os, a bufnit totul, a dat pe afară”, a mărturisit un român din Izmail, tot sub acoperirea anonimatului.
Proteste au fost și în Odesa, o altă zonă în care locuiesc români”. „Au fost proteste, nu și asalt asupra instituțiilor statului”, a spus un român din oraș, care nu a dorit să ofere alte detalii.
În schimb, un român din Maramureșul istoric de peste Tisa (Transcarpatia) susține că românii de aici „nu se amestecă în proteste, nu s-au dus la Kiev”. „Oricum mulți lucrează în Rusia, de-aia lor le pasă mai mult de Rusia”, a mai spus el.
Oficialii români din Ucraina nu privesc însă cu ochi buni protestele, îndemnând la pace și dialog.
Aurica Bojescu, deputat în Consiliul Regional din Cernăuți, din partea Partidului Regiunilor (al președintelui Viktor Ianukovici), a declarat că românii nu au participat la manifestațiile de vineri, când șeful Administrației Regionale, Mihail Găiniceru, a fost lovit de protestatari.
Bojescu participa vineri la ședința Consiliului Regional, care se desfășura în momentul în care manifestanții au luat cu asalt sediul instituției. „Protestatarii au intrat în interiorul Consiliului Regional și au cerut demisia conducerii, dar aceasta a refuzat. Au spart geamuri, au intrat pe uși, astfel că n-am mai putut lucra și ședința s-a închis”, a precizat Bojescu pentru MEDIAFAX.
Aceasta a subliniat că nu a văzut „români cunoscuți” printre manifestanții agitați. „Era lume foarte agitată, nu înțelegeam nimic din ce spuneau. A ieșit conducerea în fața lor și i-a invitat la dialog, dar nu s-au înțeles și l-au lovit în cap pe președinte (Mihail Găiniceru)”, a spus Aurica Bojescu.
„Toate mergeau în direcția constructivă. Așa n-am putut adopta bugetul și nu știu când o vom face. Va fi mai greu în perioada următoare cu salariile, cu plata medicamentelor”, s-a plâns oficialul român.
Potrivit acesteia, minoritatea română din Ucraina dorește „o împăcare bună” între toți locuitorii. „În toate perioadele istorice a fost liniște, populația de aici nu e deprinsă să iasă pe stradă”, a precizat ea, adăugând că, în prezent, e liniște, „lumea muncește și instituțiile statului lucrează”.
„Noi îndemnăm pe toată lumea la pace și stabilitate, la dialog”, a subliniat Bojescu.
Și deputatul în Rada ucraineană Ion Popescu, din partea formațiunii lui Ianukovici, a declarat pentru MEDIAFAX că îndeamnă la „reconciliere și responsabilizare”. Acesta consideră că, în cazul escaladării situației, „primii care vor fi loviți vor fi minoritarii”.
La solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe a precizat că, din informațiile Consulatului General al României la Cernăuți, evenimentele din acest oraș „nu au o incidență directă asupra etnicilor români iar aceștia nu au fost implicați în incidentele” de vineri.
Totodată, Consulatul General al României la Cernăuți nu a primit „solicitări de asistență și protecție consulară din partea cetățenilor români aflați în zona respectivă”. „Oficiul consular menține programul obișnuit de lucru cu publicul, iar în afara graficului zilnic, răspunde cu celeritatea cuvenită solicitărilor telefonice primite de natură consulară”, se arată în răspunsul MAE.
Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) și „moldoveni” (258.600 persoane), potrivit site-ului Ministerului de Externe.
În regiunea Cernăuți trăiesc 181.780 de românofoni, iar în regiunea Transcarpatia sunt 32.152 de etnici români care locuiesc, în principal, în raioanele Teaciv și Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populației, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.