Prima pagină » Știri politice » CCR a amânat a treia oară o decizie în privința aleșilor care și-au angajat rudele

CCR a amânat a treia oară o decizie în privința aleșilor care și-au angajat rudele

CCR a amânat a treia oară o decizie în privința aleșilor care și-au angajat rudele
Curtea Constituțională nu a reușit să ia o decizie marți în privința legii ce îi scapă pe aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013, dezbaterile urmând să fie reluate pe 11 octombrie, după trei runde de amânare.

Legea care prevede că aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzați de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputați de la PSD, UDMR, minorități, plus un reprezentant PNL.

Textul sesizării a fost semnat de 76 de deputați PSD, 13 UDMR, 9 reprezentanți ai minorităților și un liberal, iar adresa de înaintare a sesizării de neconstituționalitate a fost semnată de liderul deputaților PSD, Florin Pâslaru, în condițiile în care proiectul a fost inițiat de actualul președinte al Camerei Deputaților din partea PSD, Florin Iordache, și de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat de parlamentari de la toate partidele.

Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, pe 22 iunie, cu 306 voturi „pentru” și o abținere proiectul de lege prin care aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzați de conflict de interese.

Potrivit inițiativei, interdicțiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare și produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite de deputați sau senatori înainte de această dată ”nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații și senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.

Agenția Națională de Integritate (ANI) au criticat inițiativa, considerând că modificările propuse sunt în totală contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală.

Legea a fost introdusă în parlament după ce ANI a constatat, în octombrie 2015, că 32 de actuali sau foști parlamentari, printre care Kelemen Atilla, Mădălin Voicu, Ion Stan, Mihăiță Calimente, Bogdan Ciucă, Iulian Iancu și Ion Mocioalcă, au fost în conflict de interese pentru că și-au angajat rudele la birourile parlamentare.

Potrivit ANI, 14 actuali deputați, 17 foști deputați și un senator și-au angajat rudele în birourile lor parlamentare, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese fiind de 1.062.798 de lei (aproximativ 240.000 de euro).

Astfel, au fost găsiți în conflict de interese deputații Mihăiță Calimente (PNL), Liviu-Bogdan Ciucă (ALDE), Gheorghe Firczak (Minorități), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minorități), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalcă (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurențiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea (PP-DD), Neculai Rățoi (PSD), Ion Stan (PSD) și Mădălin Ștefan Voicu (PSD), precum și senatorul Cătălin Croitoru (PSD).

În conflict de interese au fost, în timpul mandatelor de parlamentar, și foștii deputați Aledin Amet (minoritati), Gheorghe Ana (PSD), Ștefan Vasile Beres (UDMR), William Gabriel Brânză (PDL), Viorel Vasile Buda (PNL), Sorin Gheorghe Buta (PDL), Petru Călian (PDL), Vasile Cărare (PDL), Radu Eugeniu Coclici (PSD), Relu Fenechiu (PNL), Gheorghe Gabor (PNL), Mircia Giurgiu (PSD), Pavel Horj (PNL), Doru Brașoan Leșe (PNL), Corneliu Olar (PDL), Sorin Ștefan Zamfirescu (PDL) și Dan-Radu Zătreanu (PDL).

Autor

Citește și