Judecătorii CCR au decis ca alegerile locale din acest an să se desfășoare într-un singur tur de scrutin, respingând sesizarea jurnalistului Liviu Avram, care a contestat la CCR atât numărul de semnături prevăzut de lege pentru un candidat la locale, cât și desfășurarea alegerilor într-un singur tur.
Președintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat că acest articol de lege contestat de jurnalist – cel privind numărul tururilor de scrutin – nu are legătură cu obiectul cauzei în care se judecă Avram și în care a fost ridicată excepția de constituționalitate.
„În acest dosar se judecă posibilitatea autorului (excepției de neconstituționalitate – n.r.) de a candida sau nu în funcție de numărul de semnături strânse”, a explicat Zegrean.
El a mai spus că pe rolul Curții mai sunt aproximativ 30 de dosare care vizează același lucru – numărul tururilor de scrutin la locale, dar că CCR s-a pronunțat astăzi pe subiect și nu crede că punctul de vedere se va schimba.
Curtea a respins de asemenea ca neîntemeiată și partea din sesizare privind numărul de semnături necesare unui candidat.
„S-a respins articolul 50 ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Este o practică vastă în această privință. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalitățile, semnături, fără semnături. De altfel, și Comisia de la Veneția spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiționează de existența unor semnături”, a explicat Zegrean.
Jurnalistul Liviu Avram s-a înscris ca independent pentru a candida la alegerile locale de pe 5 iunie, prezentând doar trei semnături de susținere. Candidatura i-a fost respinsă, iar jurnalistul a contestat decizia la Tribunal, unde a ridicat o excepție de neconstituționalitate cu privire la numărul de semnături de susținere necesare pentru ca o persoană să poată candida. El a solicitat totodată extinderea controlului de constituționalitate și la articolul de lege privind desfășurarea alegerilor locale într-un singur tur.
Practic, CCR a respins astăzi extinderea acestui control la articolul respectiv, motivând că solicitarea lui Avram nu are legătură cu obiectul cauzei în care se judecă acesta, respectiv articolul de lege privind numărul de semnături de susținere.
Știre inițială: Judecătorii Curții Constituționale dezbat miercuri sesizarea de care depinde organizarea alegerilor locale din acest an. Magistrații sunt chemați să se pronunțe dacă e constituțională alegerea primarilor într-un singur tur și dacă sunt conforme cu legea fundamentală prevederile privind numărul de semnături care trebuie să însoțească o candidatură. Președintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat,înaintea ședinței, că nu știe dacă revenirea la două tururi de scrutin ar afecta într-un fel alegerile, afirmând că CCR nu schimbă legi, ci spune dacă acestea sunt constituționale sau nu.
Dezbaterea are loc cu doar două zile înainte de startul oficial al campaniei electorale și, în eventualitatea admiterii excepției, ar putea schimba jocurile politice.
În cazul în care Curtea decide că articolul din lege care stabilește desfășurarea alegerilor într-un singur tur de scrutin contravine Legii fundamentale, Parlamentul ar trebui să modifice legea. O altă variantă ar fi intervenția Guvernului printr-o ordonanță de urgență care să pună în acord legea cu decizia judecătorilor.
Deși PNL a făcut demersuri în instanță pentru a contesta legea la CCR, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor constituționaliști datorită unui jurnalist.
Pe 16 aprilie, Tribunalul București i-a dat câștig de cauză jurnalistului Liviu Avram și a decis transmiterea către Curtea Constituțională a sesizării sale privind excepția articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent și organizarea alegerilor locale într-un singur tur.
Decizia Tribunalului București vine în cadrul unui proces deschis de jurnalist, care și-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica excepția de neconstituționalitate asupra legii.
Zegrean: Nu noi schimbăm legile
Președintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, că nu știe dacă revenirea la două tururi de scrutin ar afecta într-un fel alegerile, afirmând că CCR nu schimbă legi, ci spune dacă acestea sunt constituționale sau nu.
”Ei (Comisia de la Veneția) spun să nu se modifice legea electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri, dar asta nici nu știu dacă ar fi o schimbare care ar afecta într-un fel alegerile, pentru că este vorba de un tur, de două tururi, de trei, nu știu. (…) Nu știu dacă restrânge (drepturile-n.r.), nu am făcut socoteala asta. Eu știu că am avut o perioadă în care s-au făcut alegeri într-un singur tur, în două tururi. Comisia de la Veneția spune că fiecare stat este liber să aleagă sistemul de vot”, a afirmat Augustin Zegrean înaintea ședinței în care judecătorii CCR dezbat sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin.
Augustin Zegrean a subliniat că CCR nu schimbă legi, ci doar spune dacă sunt constituționale sau nu.
”Noi nu schimbăm legile, noi spunem dacă sunt constituționale sau nu. Nu spunem să se aplice astăzi sau mâine sau la următoarele alegeri. O singură dată am făcut asta (la referendum-n.r.), pentru că voiam să se respecte solicitarea Comisiei de la Veneția”, a răspuns Zegrean, întrebat dacă eventualele modificări de legislație vor fi aplicate începând cu alegerile locale din 5 iunie.
Întrebat dacă CCR va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția, Zegrean i-a întrebat pe jurnaliști dacă ei țin cont de recomandări sau de dispoziții.
Întrebat ce înseamnă reprezentativitate în cazul unui primar, Zegrean a răspuns: ”Înseamnă că este cel mai bun dintre câți au participat la vot”. El a mai afirmat că sistemul actual, într-un singur tur, funcționează după regula ” cine ia mai multe voturi numeric acela câștigă”.
Jurnalistul Liviu Avram și-a depus candidatura pentru funcția de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susținere, demers care i-a permis să aducă în atenția CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), referitor la numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor, cerând în aceeași sesizare și extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.
„Am găsit temei de neconstituționalitate și în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidații independenți. Pentru municipiul București mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături și am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înființarea unui partid este o cerință excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie și a spus că se pot înființa partide doar cu trei semnături de susținere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candidatură pentru funcția de primar general al Capitalei, doar cu trei semnături, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agăța ca să demonstrez că și 18.000 este mult, ca și 25.000, presupunând un efort logistic similar”, a explicat Avram.
Liviu Avram a mai spus că a cerut extinderea controlului CCR și asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiții exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleși legea coboară sub standarul constituțional criteriul de reprezentativitate.
„Am cerut în aceeași procedură extinderea controlului CCR și asupra alegerii primarilor într-un singur tur pe considerentul că nouă, candidaților, ni se cer condiții foarte exigente de reprezentativitate când ne depunem candidaturile, dar în aceeași lege se coboară sub standarul constituțional criteriul de reprezentativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva în cadrul excepției că alegerea primarilor într-un singur tur nu generează primari reprezentativi așa cum cerere Constituția”, a mai explicat jurnalistul Liviu Avram.
Jurnalistul a reușit să obțină judecarea legii la CCR, în condițiile în care, cu doar o zi înainte, Curtea de Apel București a respins o altă plângere formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin.