CCR amână decizia în cazul Zgonea. Când vor lua în discuție judecătorii cele două sesizări depuse

”În concordanță cu prevederile Regulamentului, președintele Camerei este singurul abilitat în afară de grupurile parlamentare. Bineînțeles (că am sesizat CCR-n.r.) și va fi judecată pe 21 iunie. Am depus sesizarea în urmă cu câteva zile, în termenul legal”, declara săptămâna trecută fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, pentru Mediafax.

În acest context, Zgonea afirma, la acel moment, că a invocat în sesizarea făcută la CCR faptul că prin modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaților, se încalcă ”tot ce este strict legat de atribuțiile constituționale”.

”Am atras atenția că modificările la Regulament, în forma în care au fost făcute, încalcă prevederi ale CCR (…) Acolo sunt câteva noțiuni care au fost modificate neregulamentar de Comisia de regulament și au fost încălcate de la articolul 85 până la articolul 155. Am atras atenția că sunt câteva expresii care redefinesc dreptul și CCR este singura care se poate pronunța asupra constituționalității modificărilor aduse Regulamentului Camerei. Modificările care au fost făcute nu respectă spiritul Constituției, din punctul meu de vedere. Ele sunt aplicabile, ieri a fost făcută revocarea președintelui, ceea ce înseamnă că din expresia pe care o folosesc constituționaliștii este un act legal și regulamentar, dar neconstituțional”, a explicat Valeriu Zgonea.

Revocarea lui Zgonea s-a produs după ce adresa Comisiei de stat privind revocarea președintelui Camerei Deputaților a fost înaintată Birourilor Permanente reunite, iar acestea au decis să transmită punctul de vedere al Comisiei către Cameră, care a introdus-o apoi pe ordinea de zi a Biroului Permanent și a plenului de luni. Deputații au adoptat proiectul de hotărâre pentru revocarea lui Valeriu Zgonea cu 167 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și o abținere.

Deputații au adoptat și o serie de modificări la regulamentul Camerei cu 204 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 88 de abțineri, introducând două noi modalități de revocare a președintelui acestui for- prin vot sau prin retragerea sprijinului politic.

Deputații au modificat articolul 21, alin. 4 din regulamentul Camerei, după cum urmează: ”Calitatea de Președinte al Camerei Deputaților (…) încetează înainte de expirarea mandatului ca urmare a revocării în condițiile prezentului regulament sau, încetează de drept, în următoarele condiții: lit. d) în caz de pierdere a sprijinului politic, potrivit art. 32, alin. (3) din legea nr. 96 / 2006, republicată, la data informării plenului Camerei Deputaților despre încetarea calității de membru al Biroului Permanent”. Articolul în vigoare anterior prevedea doar: ”Calitatea de președinte al Camerei Deputaților sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calității de deputat”.

O altă modificare a regulamentului Camerei pentru facilitarea demiterii lui Valeriu Zgonea a fost adusă articolului 26 și prevede cine poate face propunerea de revocare din funcție. Astfel, potrivit amendamentului depus și adoptat, noul articol are următoarea formulare: ”Propunerea de revocare (n. r. a președintelui Camerei Deputaților) se face în scris de către liderul grupului parlamentar respectiv (n.r. care l-a propus). Articolul în vigoare prevede că „propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparține membrul biroului a cărui revocare se solicită”.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, declara, la începutul lunii mai, că o revocare a lui Zgonea ar fi constituțională. Întrebat în cadrul unei emisiuni televizate despre condițiile în care Zgonea poate fi revocat, Zegrean a subliniat că acest lucru este posibil pentru că ”regulamentul spune că grupul care l-a propus”.

”Putea un grup să propună un președinte care nu e din grupul lor. Nu e interdicție”, mai spunea Zegrean. ”Or să spună că m-am antepronunțat”, a glumit fostul președinte al CCR.