Decizia privind dezincriminarea conflictului de interese a fost amânată, din nou, de magistrații CCR, președintele Curții arătând că au fost solicitate date suplimentare de la ANI pentru lămurirea situației. Dezbaterea va fi reluată pe 4 octombrie.
„În materie de lege de interpretare am decis reluarea dezbaterilor pe 4 octombrie pentru continuarea verificărilor, mai ales că între timp s-a făcut un referat suplimentar și s-au primit niște documente de la Agenția Națională de Integritate (ANI). Am solicitat noi niște date suplimentare de la ANI și le-am primit acum două zile”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței.
Legea care prevede că aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzați de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputați de la PSD, UDMR, minorități, plus un reprezentant PNL. Adresa de înaintare a sesizării de neconstituționalitate a fost semnată de liderul deputaților PSD, Florin Pâslaru, în condițiile în care proiectul a fost inițiat de actualul președinte interimar al Camerei Deputaților din partea PSD, Florin Iordache, și de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat, aproape în unanimitate, de parlamentari de la toate partidele.
Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea „ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție” deoarece actul normativ introduce el însuși o interpretare cu privire la conflictul de interese.
Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituționalitate este că legea „are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivității legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituția României: «Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile»”.
De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: „(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o > pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicție prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, aceștia nemaiputând fi trași la răspundere juridică penală și civilă”.
Legea a fost introdusă în Parlament după ce ANI a constatat, în octombrie 2015, că 32 de actuali sau foști parlamentari, printre care Kelemen Atilla, Mădălin Voicu, Ion Stan, Mihăiță Calimente, Bogdan Ciucă, Iulian Iancu și Ion Mocioalcă, au fost în conflict de interese pentru că și-au angajat rudele la birourile parlamentare.
Potrivit ANI, 14 actuali deputați, 17 foști deputați și un senator și-au angajat rudele în birourile lor parlamentare, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese fiind de 1.062.798 de lei (aproximativ 240.000 de euro).
Astfel, au fost găsiți în conflict de interese deputații Mihăiță Calimente (PNL), Liviu-Bogdan Ciucă (ALDE), Gheorghe Firczak (Minorități), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minorități), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalcă (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurențiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea (PP-DD), Neculai Rățoi (PSD), Ion Stan (PSD) și Mădălin Ștefan Voicu (PSD), precum și senatorul Cătălin Croitoru (PSD).
În conflict de interese au fost, în timpul mandatelor de parlamentar, și foștii deputați Aledin Amet (minoritati), Gheorghe Ana (PSD), Ștefan Vasile Beres (UDMR), William Gabriel Brânză (PDL), Viorel Vasile Buda (PNL), Sorin Gheorghe Buta (PDL), Petru Călian (PDL), Vasile Cărare (PDL), Radu Eugeniu Coclici (PSD), Relu Fenechiu (PNL), Gheorghe Gabor (PNL), Mircia Giurgiu (PSD), Pavel Horj (PNL), Doru Brașoan Leșe (PNL), Corneliu Olar (PDL), Sorin Ștefan Zamfirescu (PDL) și Dan-Radu Zătreanu (PDL).