CCR amână pentru a patra oară decizia pe care Dragnea o așteaptă de la alegeri încoace. Data la care liderul PSD ar putea afla dacă rămâne cu interdicție la Guvern

Întrebat cu puțin timp înainte ca magistrații să amâne luarea unei decizii în cazul Legii 90/2001 dacă intenționează să devină premier, Liviu Dragnea a precizat că preferă să vorbească după ce CCR va adopta o hotărâre în cazul legii, care îi interzice să facă parte din Guvern, și că „în acest moment” nu are acest tip de preocupări privind o preluare a șefiei Executivului și că îl susține în continuare pe actualul prim-ministru, Sorin Grindeanu.

„Să vedem întâi dacă se adoptă astăzi și aș prefera să vorbesc după ce se adoptă, când se va adopta. În ceea ce privește intenția mea de a deveni premier, am spus-o și o repet: îl susțin în continuare pe premierul Grindeanu și susțin programul de guvernare și, indiferent ce spun unii colegi ai mei, principalul obiectiv este să se aplice fiecare articol, fiecare domeniu. Asta e cel mai important, restul sunt jocuri politice. Nu am aceste preocupări în acest moment„, a declarat liderul PSD.

Ulterior, Dragnea a precizat că respingerea contestației pe care a formulat-o la executarea primită în dosarul Referendumului l-a „repus” în situația de a face două demersuri, respectiv la CEDO și la Curtea Europeană de Justiție la Luxemburg.

Întrebat ce urmează după respingerea contestației și dacă mai exista căi de atac, Dragnea a răspuns: „Acest demers, finalizat așa cum era de așteptat cu respingerea contestației, m-a repus în posibilitatea de a face două demersuri la CEDO și la Curtea Europeană de Justiție la Luxemburg. Acțiunile sunt aproape finalizate și în foarte scurt timp avocații pe care îi am în acest caz vor depune acțiunile la cele două instanțe europene”.

La precedenta amânare a CCR, Liviu Dragnea declara că, indiferent de decizia magistraților, nu mai este interesat de postul de premier în acest moment.

„Ceea ce s-a întâmplat este istorie. (…) Obiectivul meu nu mai este să fiu prim-ministru. Obiectivul meu este să gestionez, atât cât pot, conducerea Camerei și conducerea Parlamentului împreună cu Călin Popescu Tăriceanu și să sprijin cu toată puterea mea acțiunea guvernamentală indiferent ce va spune CCR săptămâna viitoare”, declara, pe 4 aprilie, Liviu Dragnea.

Reamintim că Avocatul Poporului a atacat, pe 5 ianuarie, la CCR legea care nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului.
Avocatul Poporului anunța, la acel moment, că a sesizat CCR privind neconstituționalitatea art. 2 din legea 90/2001 care nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare, instituția precizând că legea încalcă principiul echilibrului puterilor în stat.

Avocatul Poporului susținea că în efectuarea analizei de neconstituționalitate s-a constatat „lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice „în condițiile legii”;

Astfel, instituția arăta că în legislația internă există diferențe de tratament juridic în ceea ce privește condițiile de ocupare a demnităților din cadrul puterii executive.

„Pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate și pentru a da expresie principiului separației și echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituțional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispozițiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporționalitate între condițiile ocupării unei funcții publice și scopul urmărit prin soluția legislativă și anume exercitarea funcției de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament”, explica Avocatul Poporului.

Instituția a avut în vedere și lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii.

„Cu referire la principiul previzibilității, în jurisprudența sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituțională a reținut că, „potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluțiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite (art. 25), iar, „dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat” sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal”, mai explică instituția.

Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferențiat între „persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pe de o parte, și persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, precum și a art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, art. 2 pct. 1 și art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum și art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice”.

Pe de altă parte, președintele PSD Liviu Dragnea preciza, pe 15 decembrie 2016, că prevederea din Legea 90/2001 care interzice unui condamnat să facă parte din Guvern este o „abolire”, respectiv o „decădere pe viață”, el opinând că aceasta este „imposibilă” în orice democrație constituțională și că președintele Klaus Iohannis nu va avea „niciun motiv constituțional” ca să refuze propunerea de premier pe care PSD i-o va înainta.

Întrebat dacă va avea, însă, un motiv „legal” de a refuza această propunere, cu referire la Legea 90/2001, Dragnea a răspuns: „Faceți o imensă confuzie. Acolo se vorbește de incompatibilități, nu de interdicții”.

„Vreau să lămurim câteva noțiuni. Prevederea din lege cu condamnații penal nu poate fi considerată o incompatibilitate. Incompatibilitatea presupune posibilitatea de a opta: ești undeva într-o poziție, dacă vrei în guvern, poți să pleci de acolo”, declara, la acel moment, Dragnea.

Totodată, Dragnea mai preciza că prevederea respectivă nu reprezintă o restrângere a unor drepturi, ci este o abolire, respectiv o decădere pe viață.

„Nu este (prevederea din Legea 90/2001, n.r.) nici măcar o restrângere a drepturilor fundamentale – și aici vorbim de dreptul de a fi ales pentru că membrii Guvernului sunt votați de Parlament, deci sunt aleși. Nu putem vorbi nici măcar de o restrângere a acestor drepturi pentru că restrângerea implică o perioadă bine determinată în timp. Practic, acea prevedere din lege este o abolire, este o decădere pe viață. Ceea ce în nicio democrație constituțională nu este posibil”, mai spunea liderul PSD.

Dragnea afirma, totodată, că legea fost adoptată în 2001 în Guvern fără să aibă avizul ministerului Justiției.

„Cu toate astea, așa cum am spus, PSD nu va iniția nicio procedură la CCR sau în Parlament pentru a modifica acea lege. Dacă Avocatul Poporului va lua sau nu decizia de a ataca la CCR acea prevedere – este numai decizia dumnealui”, mai preciza Dragnea.

„ Voi respecta Constituția, dar nu voi încălca nicio lege”, a conchis liderul PSD despre propunerea de premier PSD.

Ulterior, în 21 decembrie, PSD a propus-o pe Sevil Shhaideh pentru funcția de premier. Dragnea declara, la acel moment, că „deocamdată” nu poate solicita această funcție pentru sine.

„PSD a câștigat alegerile și conform cutumelor aveam dreptul legitim să solicit pentru mine funcția de prim-ministru în Guvernul României. În același timp, am ținut cont de două lucruri: de afirmațiile repetate ale președintelui României și, în plan principal, nu secundar, de o lege în vigoare. Pentru mine legea nu reprezintă o chestiune secundară și nu vreau ca vreun mandat pe care l-aș fi putut începe eu să fie prin forțarea unei legi în vigoare. O condamnare nedreaptă și o lege profund neconstituțională nu mi-au dat posibilitatea să solicit această demnitate pentru mine, deocamdată, dar în același timp nici nu pot să arunc de pe umeri o responsabilitate uriașă dată de un vot popular masiv, o răspundere care e a mea în primul rând”, declara Dragnea, la Palatul Cotroceni, după consultările cu șeful statului.

După respingerea lui Shhaideh de către Iohannis, PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu, propunerea fiind acceptată de șeful statului.