CCR amână pronunțarea pe sesizarea conflictului Parlament-Ministerul Public. Iordache: E la fel ca în COMUNISM când organele SECURISTE puteau să facă investigare penală

Ședința Curții Constituționale este în desfășurare. Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că motivul pentru care plenul Curții va decide să amâne, joi, pronunțarea asupra conflictului Parlament-Ministerul Public este că judecătorul Daniel Morar nu poate participa la ședință, din cauza unor probleme de sănătate.

CCR a anunțat că dezbate, joi, pe marginea sesizării Camerei Deputaților cu privire la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor. Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a mințit când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

„Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte”, prevede ordinea de zi a ședinței de joi a Curții Constituționale publicată pe site-ul instituției.

Judecătorii CCR au amânat, marți, pronunțarea asupra sesizării, după ce, în ședința CCR din 28 noiembrie, părțile implicate în conflict au susținut punctele de vedere.

Astfel, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a spus atunci că situația de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigații penale.

„Sunteți astăzi chemați să dați o decizie care să condamne legăturile secrete dintre Servicii și instituții care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteți acest conflict de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul, ÎCCJ precum și alte instanțe care trebuie să înfăptuiască justiția prin lege. Ministerul Public și-a încălcat propriile uzurpând competențele Parlamentului, a investit SRI cu competențe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competențe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acțiunea sa a adus atingere și atributului constituțional al ICCJ și a celorlalte instanțe, asa cum e definit în articolele 124 și 126 din Constituție. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justișie a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceștia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii și proceduri împotriva legii”, a declarat Florin Iordache, în ședința din 28 noiembrie a Curții Constituționale.

Vicepreședintele Camerei Deputaților l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a mințit când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

„Situația de după 2009 e mult mai gravă, precum cea din perioada comunistă pentru că, la fel ca în perioada comunistă, organele securiste puteau să facă investigare penală. Lazăr a afirmat că aceste protocoale sunt niște metodologii de lucru și nu au caracter de lege. Această afirmație e complet cinică și falsă. Atât protocolul din 2009 cât și cel din 2016 merg mult dincolo de competențele legii. Aceste norme au avut efecte concrete, materializându-se prin probe necunoscute instanțelor care constau în obiectul cooperării în «constituirea de echipe comune în baza unor planuri de acțiune comună». Adică mult peste ceea ce legea permitea. Modalitatea de punere în practică a mandatelor de supraveghere era împotriva legii. Competența SRI de a face acte premergătoare a depășit limitele fixate de legiutor. Practic prin această prevedere din protocol s-a revenit la forma articolului 224 din Codul de procedură penală comunist”, a completat Iordache.

Florin Iordache a susținut că ofițerii SRI acționau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost știrbit atributul suveran al instanțelor de a se pronunța asupra litigiilor.

„Ministerul Public a împiedicat instanțele de a-și îndeplini atributul judecării cauzelor. CCR a insistat asupra faptul că exigențele de îndeplinire a justiției sunt îndeplinite doar când un judecător are posibilitatea reală de a înfăptui actul de justiție. Au lăsat probe la libera apreciere, pe care le considerau nerelevante, probe care nu au mai putut constitui obiectul judecării. În consecință, din cele expuse rezultă indubitabil că Ministerul Public a încălcat ordinea de drept, principiul separațiilor puterii în stat. Solicităm așadar restabilirea supremației Constituției, iar cetățenii lezați din 2009 până în prezent să își poată obține recunoașterea drepturilor încălcate și remedia vătămarea de produse prin respectarea drepturilor garantate prin Constituție”, a conchis deputatul PSD.

În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost documente tehnice și nu a existat o interdicție de clasificare a lor.

„Nivelul de secretizare a fost stabilit de SRI, MP a respectat nivelul de secretizare. Accesul la informații clasificate nu se justifică prin simplu rang funcție sau deținerea unei autorizări de securitate. Prin urmare, protocoalele au fost comunicate Parchetelor cu care au lucrat. Mai este de observat faptul că în momentul încheierii protocoalelor nu există o obligație expresă care să interzică clasificarea. Aceasta a apărut în 2018. Din punct de vedere a unei actuale temeinicii a clasificării credem că aceasta nu face obiectul sesizării de față”, a afirmat Iuliana Nedelcu.

Totodată, aceasta a spus că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

„Protocolul este un acord tehnic prin care s-au stabilit modalități practice ale colaborării referitoare la cooperarea între Servicii și organele de anchetă penală, precum și informații care cuprind indicii pentru procurori pentru o infracțiune ce trebuie urmărită. Așadar, protocoalele au fost stabilite pentru a standardiza proceduri de lucru riguroase. (…) Dacă există nerespectare a atribuțiilor legale va avea loc această verificare. Protocoalele sunt acte de natură civilă bilaterale, un acord între autorități, un act intern, acesta e motivul pentru care nu se publică în Monitorul Oficial. Părțile se află pe poziții de egalitate, niciuna nu are o putere de decizie superioară, de aceea considerăm că nu se poate vorbi despre o vătămare. Nu au fost stabilite norme juridice de conduită. Adică nu s-a legiferat și nici nu s-a împiedicat legiferarea”, a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.

Sesizarea Camerei Deputaților cu privire la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor trebuia să se dezbătă în urmă cu două săptămâni, însă a fost amânată deoarece Florin Iordache, cel care a semnat sesizarea la CCR, nu a putut participa la ședință pentru a susține punctul de vedere al Parlamentului. Sesizarea a fost semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților deoarece în ziua respectivă președintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atribuțiile funcției.

Pe 8 octombrie, Camera Deputaților a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la un posibil conflict juridic între Parlament și Ministerul Public, legat de protocoalele SRI-Parchetul General. Punctele de vedere au fost trimise de către părțile implicate în conflict pe 22 octombrie, termen fixat de Curtea Constituțională.

„Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații, și-a încălcat propriile competențe constituționale, și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea SRI”, se arată în sesizarea Camerei Deputaților, la CCR obținută de MEDIAFAX.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public și SRI nici nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceasta situație a dus la:

„a) Desfășurarea urmăririi penale și restrângerea de probe de către lucrătorii SRI și parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituția reglementează strict și expres modul de adoptare și intrare în vigoare a legilor și condiționează existența acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecății, excepțiile nulității prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulități pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituțional al persoanei la apărare, la un proces echitabil

c) Imposibilitatea instanțelor de a se pronunța efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public și a SRI, conținutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părți din proces, ci și judecătorilor”, se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 și 2016, adică Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competența Parlamentului prin semnarea protocoalelor, conform sursei citate.

Sesizarea face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

„Abia în 2016, prin Ordonanța 6/2016 despre care s-a discutat în spațiul public, SRI a primit competențe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă și acestea în limitele e care le vom expune, limite depășite de protocolul din 2016”, prevede documentul obținut de MEDIAFAX.

Sesizarea conține istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General și SRI (2009 și 2012). Legat de cel din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: „legea nu definește categoria „infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa siguranței naționale, distinct de «infracțiuni împotriva siguranței naționale», iar definiția dată noțiunii de siguranță națională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (…) Cu alte cuvinte, PÎCCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competențele vechii Securități comuniste, contrar voinței Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiției de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menționat se arată că: „extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016”.

„Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informațiilor primite. Prin această prevedere, procurorii devin subordonații ofițerilor de informații”.

Alte prevederi din sesizarea Camerei Deputaților:

„-Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor există și funcționează în afara «legii», așa cum este definitită în Constituție și jurisprudența CCR să fie emisă/adoptată de organul legiuitor, să fie făcută publică, accesibilă, previzibilă și clară.

-Încălcând într-un mod brutal, subversiv și ascuns competențele Parlamentului, cu consecințe directe inclusiv în planul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

-Acționând în «cooperare» secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul Public a încălcat separația puterilor și voința legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituției și legii, ci unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

– Chiar dacă protocoalele au fost denunțate, așa cum susține actuala conducere a Ministerului Public și SRI, efectele lor continuă să se producă atât în proceduri judiciare în curs de desfășurare, cât și în cele finalizate.

-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului.

-Prin ascunderea existenței protocoalelor cu SRI față de instanțele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea și temeinicia tuturor probelor obținute, viciind în acest mod actul de judecată și împiedicând instanțele să judece în mod independent și imparțial”.