CCR discută pe 5 iunie sesizarea lui Iohannis pe legea care instituie paradisuri fiscale

Tot pe 5 iunie CCR va discuta și obiecția formulată de PNL în legătură cu aceeași lege.

Printre motivele de neconstituționalitate prezentate de șeful statului Klaus Iohannis se numără adoptarea proiectului de lege în Senat cu depășirea termenului constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată.

„Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special a fost depusă la Senat, ca primă Cameră competentă, spre dezbatere și adoptare, la data de 6 martie 2017. (…) Adoptarea legii de către Senat, ca primă Cameră competentă, în ședința din data de 6 noiembrie 2017, s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută și adoptată cu depășirea termenului constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată. Procedând în acest mod, dezbaterea și adoptarea de către Senat a legii criticate în ședința din 6 noiembrie 2017 echivalează și cu încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale și, implicit, a prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală”, se arată în textul sesizării, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale remis, vineri, MEDIAFAX.

Președintele Iohannis susține că adoptarea Legii fără avizul Consiliului Economic și Social, care era obligatoriu: „Încălcarea dispozițiilor art. 141 și art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, determinată de lipsa avizului Consiliului Economic și Social. (…) Solicitarea avizului Consiliului Economic și Social era obligatorie, iar omisiunea Parlamentului de a solicita acest aviz contravine dispozițiilor art. 141 și art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție”, potrivit sesizării depuse.

Obicția de neconstituționalitatea conține și motive de neconstituționalitate intrinsecă:

„ Articolul 2 din Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.Potrivit art. 2 din legea criticată: -Terenurile proprietate publică sau privată care fac obiectul prezentei legi sunt: insule, grinduri și alte suprafețe de uscat, cu potențial de exploatare economică, rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică.

Însă, atât aceste terenuri prin natura lor, cât și lucrările de amenajare hidrotehnică implică proximitate față de ape și mediul acvatic. Din această perspectivă, sunt incidente dispozițiile art. 1 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996, conform cărora „apele, malurile și albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispozițiilor prezentei legi, precum și prevederilor din convențiile internaționale la care România este parte. Totodată, potrivit pct. 5 al Anexei nr. 1 la Legea nr. 107/1996, albia minoră este definită ca reprezentând acea -suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele (s.n.) create prin curgerea naturală a apelor.

Din această perspectivă, considerăm că norma este neclară, iar prin lipsa oricărei mențiuni cu privire la respectarea regimului juridic al apelor (inclusiv a altor suprafețe de uscat, a albiilor minore ce includ insulele, precum și a lucrărilor hidrotehnice) astfel cum este acesta instituit și protejat prin Legea nr. 107/1996, dispozițiile menționate din legea criticată sunt și lipsite de predictibilitate, fiind încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție-, mai arată sursa citată.

Anterior, liberalii au sesizat și ei CCR referitor la inițiativa senatorului PSD Șerban Nicolae, adoptată de Parlament.

La jumătatea lunii aprilie, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a aprobat inițiativa lui Șerban Nicolae care instituie scutiri de taxe pentru activități economice autorizate, inclusiv jocurile de noroc, desfășurate pe terenuri, precum insule, grinduri, sau alte suprafețe de uscat.

Regimul fiscal derogatoriu și de regim juridic special va fi aplicabil anumitor terenuri cum ar fi insulele, grindurilor și altor suprafețe de uscat, precum și clădirilor construite pe acestea în care se desfășoară activități economice, potrivit actului normativ.