CCR revizuiește Constituția lui Antonescu: 26 de articole sunt neconstituționale. Zegrean: „Sper că vorbim între oameni cu mintea la purtător”

De asemenea, Curtea Constituțională solicită Parlamentului eliminarea a 15 modificări propuse pentru noua Constituție, precum și reformularea altor 29 de modificări din proiectul noii Constituții. Judecătorii cer de asemenea Parlamentului să reordoneze alineatelor în alte 5 articole din proiect.

Printre acestea se mai numără prevederea că președintele este obligat să desemneze premierul din partea partidului sau alianței care a obținut cel mai mare număr de mandate de senatori și deputați, precum și procedura ulterioară în cazul în care cel care a fost propus nu obține votul Parlamentului.

De asemenea, se cere eliminarea prevederii că numărul deputaților nu poate fi mai mare de 300, la care se adaugă reprezentanții minorităților naționale, precum și eliminarea prevederii că referendumul este valabil, dacă acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.

CITEȘTE AICI PROIECTUL NOII CONSTITUȚII AJUNS LA CCR

Curtea Constituțională a finalizat duminică analiza proiectului de lege fundamentală, decizia urmând a fi transmisă parlamentului care trebuie să țină cont de observații. Ulterior, după votul din Parlament, proiectul se va întoarce la CCR care se va pronunța, avizul său fiind obligatoriu.

Preedintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a precizat că magistrații au făcut o serie de recomandări de care parlamentarii să țină seamă. În caz contrar, „se riscă să apară o Constituție defectă”. „Sper că vorbim între oameni civilizați, cu mintea la purtător”, a mai spus Zegrean.

LISTA PREVEDERILOR DIN PROIECTUL NOII CONSTITUȚII CONSIDERATE NECONSTITUȚIONALE

1. Art.3`.- Prin lege organică se pot recunoaște zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor.

2. ART. 6 (1¹) Reprezentanții legali ai minorităților naționale pot înființa, potrivit statutului minorităților naționale adoptat prin lege, organe proprii de decizie și executive, cu competențe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor.

3. ART 12(4¹) Minoritățile naționale pot folosi în mod liber, în spațiu public și privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică și religioasă.

4. ART.15 (1) Cetățenii români se nasc și trăiesc liberi, se bucură de drepturile și libertățile garantate și stabilite prin Constituție și alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.

5. ART.21 (4) Jurisdicțiile administrative speciale sunt gratuite.

6. ART.21 (13¹) Este interzisă folosirea unei probe obținute în mod ilegal, cu excepția cazului când aceasta este în favoarea celui acuzat.

7. ART. 26 (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora sau ordinea publică. – (pentru eliminarea sintagmei bunele moravuri)

8. Art.28.- (1) Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice, al altor comunicări efectuate prin mijloace electronice, al datelor de trafic, al datelor de localizare și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil și garantat.

(3) Reținerea, predarea sau perchiziționarea trimiterilor poștale, interceptarea convorbirilor și a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziția informatică și accesul la un sistem informatic și la un suport de stocare a datelor informatice, obținerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic și a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicații electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecătorul instanței competente să judece fondul cauzei și numai în cursul procesului penal.

9. ART 32 (8) Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică capacitatea instituțiilor de învățământ superior de a-și gestiona direct și nemijlocit patrimoniul, de a-și alege ori, după caz, desemna, în mod independent,structurile și funcțiile de conducere și de a stabili, potrivit prevederilor legale și standardelor de calitate, misiunea educațională și de cercetare.

10. ART 37 (2¹) Pot participa la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaților și pentru funcția de Președinte al României numai candidații care au avut domiciliul în România cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor.

11. ART 44. (1) Dreptul de proprietate și creanțele împotriva statului sunt garantate. Creanțele împotriva statului au același regim juridic cu plata obligațiilor fiscale, în condițiile legii – pentru eliminarea actualei teze a doua > Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

12. ART 50 Persoanele cu dizabilități se bucură de toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în condiții de egalitate de șanse. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor și de incluziune, prevenire și tratament în vederea participării efective a persoanelor cu dizabilități în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.

13. ART 52 (1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.- pentru eliminarea repar[rii integrale a pagubei

14.ART 58.- (1) Avocatul Poporului este instituția autonomă care are drept scop promovarea și apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în raporturile acestora cu autoritățile publice. – pentru ]nlocuirea sintagmei persoamenlor fizice cu cetățenilor

15. ART 58 (1) Avocatul Poporului este instituția autonomă care are drept scop promovarea și apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în raporturile acestora cu autoritățile publice. – pentru ]nlocuirea sintagmei persoamenlor fizice cu cetățenilor – pentru completarea în raporturile acestora cu autoritățile publice.

16. ART 64 (4¹) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată și orice persoană fizică are obligația de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața unei comisii parlamentare, în urma invitației scrise primite din partea acesteia, cu excepția magistraților. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.

17. ART 70 (2) Calitatea de senator sau de deputat încetează:

e) la data demisiei din partidul politic sau formațiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau într-o altă formațiune politică;

18. ART 72 (2) Senatorii și deputații pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Senatorii și deputații nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. – pntru eliminarea competen’ei de urmărire, trimitere în judecată și judecată a PICCJ, respectiv ICCJ.

19. ART 103 (1) Președintele României îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică participante la alegeri care au obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formațiuni politice care au participat la alegeri și care au obținut același număr de mandate, Președintele României îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri, care au obținut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Senat și de Camera Deputaților, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității senatorilor și deputaților.

(4) În cazul în care candidatul pentru funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele României îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri care au obținut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele României îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliție de formațiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(6) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele României dizolvă Parlamentul.

20. ART 110 (1) Guvernul își exercită mandatul până la data învestirii noului Guvern.

21. ART 119 (2) Consiliul Național de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

22. ART 133 (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 membri, din care:

b) 4 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen;”

23. ART 135 (2) Statul garantează și promovează creșterea competitivității economiei românești prin: d) exploatarea resurselor de producție în condiții de maximă eficiență economică și cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesați ;

24. ART 135 (2) Statul garantează și promovează creșterea competitivității economiei românești prin: e) dezvoltarea economică în condițiile ocrotirii mediului înconjurător și menținerii echilibrului ecologic;

25. ART 146 Lit.l) al art.146 se abrogă. ( eliminarea prevederii referitoare la CCR care îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții)

26. ART 148 (2) România asigură respectarea, în cadrul ordinii juridice naționale, a dreptului Uniunii Europene, conform obligațiilor asumate prin actul de aderare și prin celelalte tratate semnate în cadrul Uniunii.

PREVEDERILE ÎN CAZUL CĂRORA CCR ÎN UNANIMITATE CERE ELIMINAREA

1. ART 2 (2¹) Demnitatea umană este sursa tuturor drepturilor și libertăților fundamentale și este inviolabilă. Toate formele de autoritate publică trebuie să respecte și să protejeze demnitatea umană.

2. ART.21.- (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen optim și previzibil.

3. ART 23.- (4) În mod excepțional și motivat, cercetarea și judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanței de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condițiile legii și numai în cursul procesului penal, după punerea în mișcare a acțiunii penale.

4. ART 27 (3) Percheziția se dispune de către judecătorul instanței de judecată competentă să judece fondul cauzei și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege.

5. ART .49.- (1) Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor, cu respectarea principiului interesului superior al acestora.

6. ART 58 (1¹) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani. Adjuncții Avocatului Poporului sunt specializați pe domenii de activitate. Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate cu alte funcții publice sau private, imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 90 de zile ori în caz de deces.

7. ART 62 (3) Numărul deputaților nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanții cetățenilor aparținând minorităților naționale.

8. ART 76 (1) Legile organice, legile prin care este restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, în condițiile art.53, precum și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.

9. ART 90 (3) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30 % din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

10. ART 95, 3`,teza a 2 a > Prevederile art.90 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.

11. ART 133 (4¹) Magistrații aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocați din funcție de adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare și funcționare.

12. ART 151 alin 3, teza 2-a, Dispozițiile art. 90 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.„

PREVEDERILE ÎN CAZUL CĂRORA CCR CU MAJORITATE CERE ELIMINAREA

1. ART 1 (1¹) România recunoaște rolul istoric în constituirea și modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe și al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regaleși al minorităților naționale.

2. ART 6 (2¹) Deciziile autorităților publice centrale și locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase se iau lua după consultarea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

3. ART 119` (5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului regional, județean sau local, al președintelui consiliului județean, al președintelui consiliului regional sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanța competentă, potrivit legii.”

La finalul ședinței de sâmbătă, președintele CCR, Augustin Zegrean, a precizat că, până la articolul 102, au fost identificate și prevederi „în contradicție cu articolul 152, alineatul 2 din Constituție, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale”. Articolul 152 al Constituției, referitor la „limitele revizuirii”, stabilește, la alineatul 2, că „nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora”.

Unul dintre articolele cu probleme este cel referitor la traseismul politic. Potrivit noilor prevederi mandatul unui senator sau deputat încetează în momentul demisiei din partidul sub sigla căruia a fost ales. Cu toate acestea, în proiect s-a menținut prevederea potrivit căreia mandatul parlamentarilor nu poate fi imperativ, ceea ce înseamnă practic că prevederea privind traseismul este neconstituțional.

„Constituția actuală prevede că mandatul imperativ este nul, nu au modificat acest articol, concluzia o trageți dumneavoastră”, a susținut Zegrean.

Alte prevederi care au probleme de neconstituționalitate se referă la posibilitatea folosirii probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului, precum și posibilitatea de a se recunoaște prin lege organică ” zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”

În plus, articolul care prevede că președintele nu poate refuza numirile de miniștri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curții Constituționale, întrucât există o lege care stipulează foarte clar în ce condiții o persoană nu poate fi numită ministru.

Cum a rezolvat USL marile probleme ale Constituției revizuite

Proiectul de revizuire a Constituției a fost adoptat în unanimitate la începutul lunii februarie, cea mai mare modificare adusă de parlamentari fiind reconfigurarea celor două camere ale Legislativului. Astfel, în noul proiect de revizuire a Constituției, Camera Deputaților este decizională în aproximativ 90% din cazuri, în timp ce Senatul preia atribuțiile de numire a tuturor șefilor instituțiilor care sunt sub control parlamentar, iar puterea de decizie se limitează la administrația publică, la tratatele internaționale și la împrumuturi externe.

Principala modificare la Constituție făcută în vara lui 2013, care a iscat valuri de nemulțumiri, a fost cea care privește atribuțiile președintelui. În cea de-a doua rundă de dezbateri pentru revizuirea Constituției, parlamentarii au păstrat modificările făcute, dându-i înapoi doar dreptului de a iniția un referendum pe probleme naționale, fără a mai fi nevoie de aprobarea Parlamentului.

În privința desemnării premierului și numirii miniștrilor, situația a rămas la fel, președintele neavând decât rolul de a accepta propunerile făcute de partidul sau alianța care a câștigat alegerile.

O altă modificare făcută de parlamentari în cea de-a doua rundă de dezbateri a fost și introducerea unei excepții în cazul folosirii probelor obținute ilegal. În forma nouă a proiectului de revizuire, aceste probe pot fi folosite doar în cazul în care sunt în favoarea acuzatului.

„Este interzisă folosirea unei probe obținute ilegal, cu excepția cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”, se arată în noua formă a alineatului 14, articolul 23 din proiectul de revizuire.

Contestat de magistrați în prima etapă a procesului de revizuire, amendamentul care obligă orice persoană să se prezinte în fața unei comisii parlamentare atunci când este chemată a fost rezolvat, parțial, de membrii comisiei speciale, fiind introdusă excepția magistraților.

Totuși, după ce au fost criticați pentru amendamentul adoptat care transforma Parlamentul în „forul suprem de dezbatere și de decizie a națiunii”, parlamentarii au decis să renunțe de această dată la el, alegând să rămână la actuala formă a articolului din Constituție.