Ce a spus Curtea Constituțională despre alegerea șefilor de CJ prin vot direct și ce căi de atac au președinții de Consilii Județene

Modul de alegere a președinților de Consilii Județene urmează să fie votat în Parlament, după ce Comisia specială de Cod Electoral a propus schimbarea sistemului electoral, în sensul că șefii de CJ urmează să fie aleși indirect, din rândul consilierilor județeni. Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, Marian Oprișan, a catalogat decizia Comisiei de Cod Electoral drept una „mizerabilă, șmecherească, ipocrită și jignitoare”. El i-a cerut președintelui Comisiei, Valeriu Zgonea, să-și dea demisia din fruntea Camerei Deputaților. 

Liderii din teritoriu au vorbit deja despre trei posibilități de contestare a legii: prima ar fi organizarea de referendumuri locale prin care cetățenii să fie întrebați dacă își doresc ca președinții de CJ să fie aleși direct sau indirect, a doua o reprezintă o sesizare la Curtea Constituțională, iar cea de-a treia se referă la o sesizare pentru încălcarea Cartei europene a autonomiei locale. 

În 2008, alegerea președinților de Consilii Județene prin vot uninominal a fost contestată la Curtea Constituțională. 

Decizia Curții Constituționale a fost favorabilă șefilor de CJ-uri, judecătorii susținând că „dispozițiile legale criticate sunt reglementări de susținere a dispozițiilor constituționale privitoare la autonomia locală, în virtutea cărora alegerea prin vot uninominal a președintelui consiliului județean este rezultatul votului popular și nu al unor tranzacții politice ale competitorilor electorali”.

În 1997, prin legea 199 de ratificare a Cartei Europene a Autonomiei locale, se precizează la articolul 3: „Conceptul de autonomie locală se exercită de consilii sau adunări, compuse din membri aleși prin vot liber, secret, egal, direct și universal, care pot dispune de organe executive și deliberative care raspund în fața lor”.

În Comisia de Cod Electoral, social-democrații au propus sistemul de vot uninominal, într-un singur tur, iar cei din PNL au propus vot uninominal, în două tururi, pentru președinții de CJ. Ambele variante au picat, iar o înțelegere între liderii celor două partide a făcut ca soluția finală să fie: vot indirect pentru alegerea președinților de CJ.

Decizia din Cod Electoral i-a nemulțumit pe toți președinții de CJ, atât de la PNL, cât și de la PSD, care au spus că optează pentru alegerea directă a președintelui Consiliului Județean.

Proiectul legislativ votat în Comisia de Cod Electoral urmează să trece prin Senat și Camera Deputaților.