Ce angajamente are Uniunea Europeană după adoptarea Rezoluției care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov

Din cei 653 de europarlamentari prezenți, 535 au votat pentru adoptarea rezoluției, 66 au votat „împotrivă” și 52 s-au abținut de la vot.

O contribuție la scrierea rezoluției o are și fostul președinte al României, Traian Băsescu. Printre prevederile din document inițiate de Băsescu se află recunoașterea de către statele membre UE că „Uniunea Sovietică Comunistă a ocupat și a anexat părți ale României, în iunie 1940, teritorii care nu au fost niciodată returnate”.

Un alt articol inițiat de europarlamentarul PMP prevede angajamentul PE de „a-și exprima îngrijorarea cu privire la creșterea mișcărilor de extremă dreapta și de stânga în statele membre ale UE”.

Redăm integral textul Rezoluției Parlamentului European din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei:

„-Reamintește că, așa cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pevalorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; reamintește că aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

-Subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazistosovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

-Reamintește că regimurile naziste și comuniste au comis genocid și crime în masă și au recurs la deportări, cauzând în secolul XX pierderi de vieți omenești și privări de libertate la o scară nemaivăzută în istoria umanității; reamintește crimele îngrozitoareale Holocaustului comise de regimul nazist; condamnă în termenii cei mai categoriciactele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist, comunist și de alte regimuri totalitare;

-Își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și actorii UE să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele totalitare îngrozitoare împotriva umanității și încălcările sistematice grave ale drepturilor omului sunt rememorate și aduse în fața instanțelor, precum și să garantezecă astfel de crime nu vor fi niciodată repetate; subliniază că este important să se păstreze vii amintirile trecutului, deoarece nu există reconciliere fără rememorare, și își reiterează poziția solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de contextul ideologic;

-Invită toate statele membre ale UE să efectueze o evaluare clară și principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și de regimul nazist;

-Condamnă toate manifestările și propagarea ideologiilor totalitare, precum nazismul șistalinismul, în UE;

-Condamnă revizionismul istoric și glorificarea colaboratorilor naziști în unele statemembre ale UE; este profund îngrijorat de faptul că ideologiile radicale sunt tot mai mult acceptate și de revenirea la fascism, rasism, xenofobie și alte forme de intoleranțăîn Uniunea Europeană și se declară șocat de informațiile conform cărora în unele state membre lideri politici, partide politice și autorități de aplicare a legii au pactizat cu grupări radicale, rasiste și xenofobe de diferite orientări politice; invită statele membresă condamne cât se poate de mult astfel de acțiuni, deoarece acestea subminează valorileUE, precum pacea, libertatea și democrația;

-Invită toate statele membre să comemoreze data de 23 august ca Ziua Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, și să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE;

-Invită statele membre să condamne și să combată toate formele de negare a Holocaustului, inclusiv banalizarea și minimalizarea crimelor comise de naziști și de colaboratorii acestora, și să prevină trivializarea în discursul politic și în mass-media;

-Solicită o cultură comună a comemorării care respinge crimele regimurilor fasciste, staliniste și ale altor regimuri totalitare și autoritare din trecut, ca o modalitate de a promova reziliența împotriva amenințărilor moderne la adresa democrației, în special în rândul tinerei generații; încurajează statele membre să promoveze educația, prin intermediul culturii de masă, privind diversitatea societății noastre și istoria noastră comună, inclusiv atrocitățile comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, și dezumanizarea sistematică a victimelor sale timp de mai mulți ani;

-Solicită, de asemenea, ca 25 mai (aniversarea executării eroului de la Auschwitz Rotamaster Witold Pilecki) să fie instituită ca Ziua Internațională a eroilor în lupta împotriva totalitarismului, care va fi o expresie a respectului și un omagiu pentru toți cei care, luptând împotriva tiraniei, și-au demonstrat eroismul și adevărata iubire pentru umanitate, și va oferi, de asemenea, generațiilor viitoare un exemplu clar de atitudine corectă față de amenințarea aservirii totalitare;

-Invită Comisia să ofere un sprijin efectiv proiectelor care promovează memoria istorică și rememorarea în statele membre și activităților Platformei memoriei și conștiinței europene, precum și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului; astfel cum se prevede în poziția Parlamentului privind programul „Drepturi și valori” 2021-2027;

-Declară că integrarea europeană, ca model de pace și de reconciliere, a fost alegerea liberă a popoarelor Europei, care și-au asumat un angajament privind un viitor comun, și că Uniunea Europeană poartă o răspundere specială de a promova și a menține democrația, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, nu numai în interiorul, ci și în afara Uniunii Europene;

-Subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în dezvoltarea socioeconomică; subliniază, cu toate acestea, că această opțiune ar trebui să rămână deschisă și altor țări europene, astfel cum se prevede la articolul 49 din TUE;

-Susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; invită, așadar, societatea rusă să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

-Este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic și consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, care își propune să dezbine Europa și, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi;

-Își exprimă îngrijorarea privind utilizarea în continuare a simbolurilor regimurilor totalitare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

-Ia act de faptul că existența în continuare în spațiile publice din unele state membre a monumentelor și memorialelor (parcuri, piețe, străzi etc.) care glorifică regimurile totalitare deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la consecințele celui de Al Doilea Război Mondial și către propagarea sistemului politic totalitar;

-Condamnă faptul că forțele politice extremiste și xenofobe din Europa recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice și utilizează un simbolism și o retorică care amintesc anumite aspecte ale propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul și ura față de minoritățile sexuale și de alt tip;

-Îndeamnă statele membre să asigure respectarea dispozițiilor deciziei-cadru a Consiliului, pentru a combate organizațiile care propagă discursuri de incitare la ură și violență în spațiile publice și online și să interzică efectiv grupurile neofasciste și neonaziste, precum și orice altă fundație sau asociație care preamărește și glorifică nazismul și fascismul sau orice altă formă de totalitarism, respectând în același timp ordinea de drept și jurisdicția națională;

-Subliniază că trecutul tragic al Europei ar trebui să constituie în continuare o sursă de inspirație morală și politică pentru a face față provocărilor lumii de astăzi, printre care lupta pentru o lume mai echitabilă, crearea unor societăți și comunități deschise și tolerante, care să accepte minoritățile etnice, religioase și sexuale, făcând în așa fel încât toți oamenii să se recunoască în valorile europene;

-Încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Dumei ruse și parlamentelor țărilor din Parteneriatul estic”.