„Este doar o părere…Anularea vizitei președintelui Iohannis în Ucraina și respingerea vizitei la București a președintelui Parlamentului Ucrainei reprezintă o mare eroare politică, în condițiile în care noua lege a educației încă nu a fost promulgată. La limită, dar încă era timp pentru discuții și negocieri la nivelul celor doi șefi de stat, iar după discuțiile bilaterale, la declarația comună în fața presei, președintele României trebuia să exprime acolo, la Kiev, punctul de vedere susținut în discuții și concluziile la care s-a ajuns”, a scris Băsescu pe Facebook.
E a arătat că o astfel de acțiunea putea fi un mare succes sau un mare eșec, dar că românii din Ucraina ar fi știut că președintele României i-a apărat până la capăt.
„Din păcate, anulând vizita, am părăsit bosumflați > înainte de a trage >. Eu l-aș fi tras, chiar dacă șansele de succes erau mici. Nimic nu este umilitor când aperi interesele românilor din afara frontierelor. Anularea vizitei ar fi fost justificată dacă președintele Ucrainei ar fi promulgat imediat noua lege a educației”, a mai scris Băsescu.
Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că și-a contramandat vizita pe care o avea programată în Ucraina, după adoptarea, de către Rada Supremă, a noii legi a educației.
„O tematică neplăcută, această evoluție din Ucraina, cu legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko, ultima discuție pe această temă am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei care, fără să anunțe partenerii – și suntem partenerii Ucrainei – a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce și, practic, această lege dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare acest lucru”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Prin urmare, președintele Klaus Iohannis a anulat vizita în Ucraina, dar și vizita pe care președintele Parlamentului ucrainean urma să o facă la București.
„Avem foarte mulți români în Ucraina și pot să vă spun că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, ca să subliniem că ne preocupă. Acum vă dați seama că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale este un semnal extrem, extrem de dur”, a mai spus Iohannis.
Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis atât pe căile diplomatice, cât și verbal, direct președintelui Ucrainei, pe care șeful statului român l-a întâlnit pe holurile clădirii ONU.
„Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe președintele Poroșenko pe holurile ONU și normal că ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus și direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când a venit vorba despre românii din Ucraina. Deci, am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și, iată, și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul foarte îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina perspectiva totuși să-și continue învățământul în limba română”, a conchis Iohannis.
Vineri, Ucraina a transmis că gestul lui Klaus Iohannis de a-și anula vizita oficială în Ucraina a creat o stare de „dezamăgire” în rândul oficialilor țării vecine, ministrul de Externe din teritoriu acuzându-l pe președintele României că refuză dialogul între lideri și mizează pe declarații politicianiste care să-l ajute să câștige și mai multă popularitate printre români, a transmis AFP.
„Suntem dezamăgiți de refuzul României de a purta un dialog între lideri, preferndu-se în schimb declarațiile în scopuri de politică internă”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.
France Presse mai precizează și că președintele României a decis săptămâna aceasta anularea a două întrevederi formale pe care trebuia să le aibă cu lideri din Ucraina, inclusiv primirea la Cotroceni a președintelui Parlamentului ucrainean, în scopul de a livra „un puternic semnal de protest” față de noua Lege a educației din țara vecină, care limitează drastic dreptul minorităților de a învăța în limba maternă.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, pe 5 septembrie, o nouă versiune a legii în privința educației, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea școlilor ruse, ungare și române. Minoritățile naționale li se va permite să studieze la școală doar o serie de materii în limbile native. Conform noului program educațional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituțiile educaționale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE.