Ce ascunde „marea descentralizare”. Iohannis îl avertizează pe Dragnea: „Nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne convingă”
„Sunt sigur că, cel puțin acum, la începutul discuțiilor, suntem de acord că administrația publică trebuie reformată. (…) Împreună trebuie să identificăm răspunsul la o întrebare foarte concretă: cum facem acest lucru? (…) În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluții care, de cele mai multe ori au fost fie abandonate, fie aplicate parțial. S-a vorbit mult despre regionalizare‚ descentralizare, rezultatele s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi și anulate mâine, planuri care au încăput cu greu în sertarele instituțiilor de la București, care și acum sunt tot acolo. Nu am obținut mare lucru”, a transmis Iohannis în cadrul unei întâlniri cu aleșii locali, la Suceava.
Una dintre cauze este succesiunea rapidă a guvernanților, spune șeful statului, care, odată ajunși la putere s-au găsit, „chipuirile să reformeze fiecare. Acum câțiva ani s-a pornit cu ideea de regionalizare, descentralizare. Ce s-a ales, știm, mai nimic”. Șeful statului a atras atenția că acest proiect nu trebuie înțeles ca o „împărțire a influențelor politice” și că discuțiile pe această temă s-au realizat mai degrabă în cheia politicii „celui mai tare, o luptă de orgolii și interese deseori mărunte”.
„De câteva luni, nu surprinzător, auzim din nou că ar exista intenția unei astfel de reforme. Dar nici acum nu avem o analiză asupra consecințelor. (…) O parte dintre inițiativele recente au născut controverse și sper ca guvernanții să se folosească de greșelile trecutului și să nu introducă o discriminare între autoritățile publice locale”, a avertizat Iohannis.
Totuși, președintele a ținut să spună „apăsat” că fără descentralizare nu există dezvoltare și că lucrurile trebuie făcute în mod echitabil pentru toate județele, fiindcă „politica celui mai puternic nu mai merge”, iar obiectivul principal ar trebui să fie pentru toată lumea acela de a reduce decalajele de dezvoltare între regiunile țării.
„Tocmai pentru că nu am făcut aceste lucruri la timp, acestea nu au reușit să dea naștere unor progrese economice. Modul de a lua decizii nu poate să se schimbe decât dacă acest imbold vine de la dumneavosră. Reforma administrativă nu trebuie să fie o sarcină a fiecărui guvern nou format, dimpotrivă, guvernele următoare sunt obligate să continue reforma începută pentru atingerea obiectivelor. Nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne convingă, ci întreaga administrație trebuie implicată în acest efort colectiv. Cu cât se fac în grupuri mai restrânse, cu atât efectele vor fi mai grave”, a mai atras atenția președintele.
În plus, Klaus Iohannis a marșat pe această ideea și a ținut să-i „anunțe” pe toți că descentralizarea și modernizarea administrației nu se pot face „împotriva cuiva, și, cum nu pot fi făcute împotriva cuiva, nu pot fi făcute nici pentru cineva”. În acest context, președintele a ținut să vorbească și despre Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), arătând că, deși a avut și unele beneficii, acesta a fost marcat întotdeauna de probleme de transparență și a împărțit țara în două: aleși locali care au beneficiat de fonduri și alții care au fost excluși de pe listă tocmai pe considerente ideologice.
Gândul a scris, în urmă cu aproximativ o lună, că strategia de descentralizare scoasă de la sertar de Guvernul Grindeanu este, în fapt, proiectul marii descentralizări propus de Liviu Dragnea la sfârșitului 2013 și blocat de Curtea Constituțională, în ianuarie 2014, care a decis atunci, cu unanimitate de voturi, că legea pe care Guvernul Ponta și-a asumat răspunderea era, în ansamblu, neconstituțională.
Ministerul Dezvoltării Regionale a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei generale de descentralizare, care preia pactic la nivel general prevederile legii promovate de Liviu Dragnea în urmă cu patru ani. Mai exact, obiectivul general asumat în strategie este transferarea de noi competențe, cu excepția celor de inspecție și control, la nivelul autorităților locale, – primării, consilii locale și județene – o mare parte dintre acestea fiind exercitate acum de direcțiile descentralizate ale ministerelor. O preluare a deconcentratelor de către autoritățile locale se propunea și în 2013, la nivel central rămânând însă competența de inspecție și control. Aceasta din urmă va fi și în sarcina autorității locale în ceea ce privește competența acesteia de a emite autorizații, avize sau acorduri.
Fostul Guvern Ponta își asumase în noiembrie 2013 un proiect similar de descentralizare care însă a fost declarat, în ansamblu, neconstituțional de judecătorii Curții Constituționale în ianuarie 2014 și care a provocat o ruptură în fostul USL, formalizată de afltfel la finalul lui februarie 2014. Citește aici motivele pentru care CCR a respins legea.
Proiectul de acum preia, în mare parte, principiile din legea din urmă cu trei ani, însă de această dată este vorba despre asumarea unei strategii prin hotărâre de guvern, ministerele vizate urmând să facă o analiză de impact în vederea elaborării unui act normativ de transfer.
Domeniile incluse în procesul de descentralizare sunt agricultura, cultura, turismul, mediul. sănătatea, educația-activități extrașcolare, tineret și sport.