Ce avere are șeful ANI, Horia Georgescu

Potrivit ultimei sale declarații de avere din iunie 2014, șeful Agenției Naționale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafață de 2,5 hectare în Lehliu, județul Călărași, obținut prin donație în anul 2007.

De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătrați în Brașov, cumpărat în anul 2007, precum și o casă tot în Brașov, în suprafață de 356 metri pătrați cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

În declarația de avere, șeful ANI mai menționează un apartament în suprafață de 69,93 de metri pătrați în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

Horia Georgescu are și un autoturism Volskwagen, cumpărat în anul 2008.

El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 și declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont și 5.108 de euro.

Șeful ANI a trecut în declarația de avere, la capitolul „datorii”, și mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei și 56.645 de euro. La aceeași rubrică, el menționează și mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

De asemenea, Horia Georgescu precizează în declarația de avere și un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian și Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

În ceea ce privește veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, șeful ANI menționează în declarația de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu și a apartamentului din Brașov.

Potrivit unor informații prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Brașov și cele două apartamente, unul în Brașov și celălalt în București, pe Bulevardul Magheru, de la părinții săi, cu bani împrumutați de la nașii săi, Marian și Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută și părinții săi.

Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este președinte al Agenției Naționale de Integritate din aprilie 2012.

În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Brașov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigații financiare în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – președinte la Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiției (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detașat cu atribuții de secretar general la Agenția Națională de Integritate.

Începând din noiembrie 2008 și până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

Șeful Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, a fost adus cu mandat la Direcția Națională Anticorupție, luni dimineață, surse judiciare declarând pentru MEDIAFAX că acesta este suspectat de abuz în serviciu, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate.

Sursele citate au precizat că în dosarul în care șeful ANI a fost adus cu mandat la Direcția Națională Anticorupție se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susțin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curții de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depășea valoarea de 500.000 de lei, susțin sursele citate.

În baza deciziei Curții de Conturi și în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită inițial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

În aceste condiții, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție să facă cercetări, în vederea stabilirii și recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA după ce fosta șefă a DIICOT Alina Bica și foști membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimiși în judecată în dosarul în care sunt acuzați de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcția Națională Anticorupție și Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluționate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluționate cu prioritate cazui tratate drept „excepționale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepționale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi și adenom al prostatei, persecuție pe motive etnice.

„Nu depune acte doveditoare, dar susține că are 82 de ani, siferă de HTA și necesită 3 intervenții chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani și că trăiește în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluție”, sunt alte motive invocate.

Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluționate prioritar de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Propietăților (ANRP), prin invocarea acestor cazuri excepționale, a fost mult mai mare față de cel al dosarelor soluționate în ordinea înregistrării, excepția fiind transformată în regulă.

De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepționale au fost și cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei și 108,9 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noțiunea de „cazuri excepționale, temeinic motivate” nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente și verificabile, fiind create condiții pentru ca decizia să fie una subiectivă.

Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluționate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepționale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluționate în favoarea cesionarilor.

Diferența este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătorești definitive.

ANRP a prezentat inspectorilor și o listă cu 63 cazuri în care cererea de soluționare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluționării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parțial.

Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnați aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu își îndepliniseră obligațiile contractuale. În unele situații, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparație din anunțurile de vânzare publicate în ziare și nu pe baza unor date privind tranzacții certe.

Pentru serviciile de evaluare, a ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 rapoarte.

Au fost însă consemnate și 94 de dosare cu diferențe valorice între rapoartele de evaluare și cele de reevaluare a acelorași imobile, cu o diferență de minimum 20% mai mică decât valoarea inițială în urma reevaluării, deși aceste reevaluări au fost raportate la aceeași dată de referință ca rapoartele întocmite inițial, iar cel puțin una dintre metodele de analiză este similară.

În raportul de control este indicată și o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane lei și 466,7 milioane lei.

La începutul lunii martie, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, George Băeșu, a declarat agenției MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituția este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoțit de demisia sa și a celor doi vicepreședinți.

El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizați de cereri de amendare în peste 150 procese și riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăție, ci doar pentru că legislația este neclară, fiind astfel într-o situație ridicolă.

Demisia nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situației.