„În temeiul dispozițiilor art. 90 din Constituție, precum și ale art. 2 și art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, intenționez să cer poporului să-și exprime, prin referendum, voința suverană cu privire la următoarele probleme de interes național: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe. Având în vedere dispozițiile legale menționate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum național referitor la problemele sus-menționate”, precizează Klaus Iohannis, în scrisoarea transmis Parlamentului, informează Administrația Prezidențială.
Art. 90 din Constituție prevede că „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”.
Totodată potrivit Legii 3/2000, referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la: „a) revizuirea Constituției; b) demiterea Președintelui României; c) probleme de interes național. (2) În condițiile prezentei legi se poate organiza și desfășura și referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritorial. (3) În cadrul referendumului populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum și cu privire la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”, arată articolul 2 al actului normativ.
Articolul 11 al aceleiași legi vorbește despre referendumul cu privire la probleme de interes național.
„(1) Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național. (2) Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret. (3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui. (4) Dacă Parlamentul nu își transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Președintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea
acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită”, conform articolului amintit.
Anterior, transmiterii comunicatului de către Președinție despre conținutul scrisorii șefului statului, Iohannis anunțase că cele două teme care au fost transmise Parlamentului ca fiind de interes național și urmează să fie puse în discuție la referendumul din 26 mai: interzicerea OUG pe justiție și interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție.
Șeful statului a anunțat, în urmă cu câteva zile, o nouă consultare a Legislativului, în vederea lărgirii ariei de cuprindere a referendumului, în condițiile în care, în februarie 2017, Legislativul a adoptat un aviz favorabil pentru un referendum anticorupție.
De asemenea, Iohannis le-a spus luni jurnaliștilor prezenți la Palatul Cotroceni, într-o discuție informală, că va convoca partidele politice la consultări pe tema referendumului pe justiție.