Ce se întâmplă cu BANII FURAȚI de condamnații penal? Senatorii au luat o PRIMĂ DECIZIE

Legea privind înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respinsă de Senat, din cauză că numărul senatorilor prezenți la vot nu a fost suficient pentru adoptarea unei legi organice. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.

Dintre cei 85 de senatori care și-au întregistrat prezența la ședința de plen a Senatului de marți, 66 au votat în favoarea proiectului de lege, 36 au votat „împotrivă”, iar 6 s-au abținut.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaților.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Proiectul de lege prevede că Agenția facilitează urmărirea și identificarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale. De asemenea, administrează, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni.

De asemenea, se stipulează că agenția gestionează și ține evidența sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum și a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părții responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.

Luni, după participarea la ședința grupului PSD din Senat, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, declara că a discutat cu președintele Camerei Deputaților pentru introducerea legii pentru înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate în „procedură accelerată”, dacă va fi adoptată marți în plenul Senatului.

„Am discutat deja cu președintele Camerei Deputaților și l-am rugat ca în situația în care vom primi mâine (marți – n.r.) un vot favorabil, să mergem într-o procedură accelerată”, a spus Cazanciuc. De asemenea, ministrul spunea că un termen rezonabil până când Agenția va deveni operațională ar fi sfârșitul acestui an.

„Am continuat astăzi (luni – n.r.) seria discuțiilor cu grupurile parlamentare pe marginea acestui proiect de lege în speranța unui vot favorabil mâine. Am avut discuții la grupul PNL și la grupul UDMR și astăzi am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi și am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor și sper ca mâine să am un vot favorabil din partea grupului PSD”, a mai spus Robert Cazanciuc.

Întrebat dacă au fost discutate și probleme de constituționalitate cu parlamentarii PSD, ministrul Justiției a spus că au fost discuții referitoare la valorificarea anticipată a unor bunuri, dacă această procedură nu ar afecta cumva dreptul de proprietate.

„Acest lucru a fost deja tranșat în 2012, când s-a transpus în dreptul intern o directivă europeană din 2005. Din păcate, au trecut șapte ani până la transpunerea ei, dar este o procedură prevăzută deja în lege în momentul de față, cu garanții prevăzute de lege. Agenția nu vine cu proceduri noi, încearcă să vină doar cu expertiză, să-i sprijine pe cei care, în baza Codului de procedură penală, pot să ia asemenea decizii”, a explicat ministrul.

Robert Cazanciuc a mai spus, referitor la eliminarea din textul legii a unei condiții, potrivit căreia cei din conducerea agenției să nu fi făcut parte niciodată dintr-un partid politic, că ar fi fost mai bine să fie păstrat acest criteriu, dar că sunt suficiente alte garanții pentru a nu fi nicio formă de interferență.

„Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistrați, care oricum au aceste garanții, n-au voie să facă parte din nicio structură politică. E o formă de garanție pe care noi am vrut la vremea respectivă să o avem la nivelul textului de lege”, a spus ministrul.