Ce se întâmplă după alegeri? Procedura de care politicienii trebuie să țină cont

Deși în timpul campaniei electorale au fost avansate diverse scenarii post-scrutin privind structurarea noii majorități parlamentare și desemnarea viitorului prim-ministru mai mult sau mai puțin fanteziste, politicienii vor trebui să țină cont de procedura și de termenele concrete stipulate atât de Constituție, cât și de regulamentele Camerei Deputaților și Senatului, precum și de jurisprudența Curții Constituționale.

Constituirea noului Parlament

Primul pas prevăzut de Constituție după alegeri constă în îndeplinirea procedurilor legale pentru constituirea noului Legislativ. Constituția prevede că Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, în timp ce în Regulamentele celor două Camere se stipulează că aceste foruri se întrunesc în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de șeful statului.

ACTUALITATE Sebastian Burduja, urări în VERSURI: Soarele să strălucească, prosumatorii să-l iubească/ Să avem gaze cât cuprinde, asta doar de noi depinde

16:28

NEWS ALERT Curtea de Apel București îi RESPINGE lui Călin Georgescu acțiunea prin care a contestat decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale

16:24

Procedura este relevantă în condițiile în care conducerile celor două Camere sunt alese de către aceste foruri legal constituite. Până la alegerea Birourilor permanente, lucrările Camerei Deputaților sau ale Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă deputat sau senator, în calitate de președinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputați, respectiv senatori, în calitate de secretari.

În 2012, noul Parlament – ales la data de 9 decembrie – a fost convocat în ziua de 19 decembrie. Fostul președinte Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00. în aceeași zi în care au fost publicate în Monitorul Oficial procesele-verbale conținând numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate, partidele și formațiunile care au trecut pragul electoral, precum și numele senatorilor și deputaților cărora le-au fost atribuite mandate. Fostul șef al statului a explicat, la acel moment, că decizia de convocare a noului Parlament trebuie să țină seama de un element esențial, respectiv acela că nu se poate suprapune funcționarea a două parlamente, în condițiile în care Parlamentul ales în 2008 își încheia mandatul în 19 decembrie 2012.

Alegerea Comisiilor de validare

Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților și Senatul aleg, în prima lor ședință, o comisie compusă din 30 de deputați, respectiv 15 senatori, care să reflecte configurația politică a Camerei respective.
Comisia de validare, în cel mult 4 zile (în cazul Camerei)/ 3 zile (în cazul Senatului), întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor sau prezintă, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele de senatori repartizate. Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședință, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiilor de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat sau senator se face cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți.
Camera Deputaților și Senatul sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputați și după depunerea jurământului de către aceștia, respectiv după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.

Deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Odată validată alegerea, fiecare formațiune politică va ști cu exactitate care este numărul de mandate de parlamentari de care dispune. Calitatea de deputat sau de senator, în cazul vechilor parlamentari, încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese.

Desemnarea premierului

Sediul materiei în ceea ce privește desemnarea premierului îl reprezintă două articole din Constituție, precum și o decizie a Curții Constituționale referitoare la interpretarea unuia dintre acestea.
Astfel, primul articol menționat stipulează că „președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” (art 85, alin.1 – „Numirea Guvernului”, din Capitolul II – „Președintele României”).

Celălalt articol stipulează că șeful statului „desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament” (art 103, alin.1 – „Învestitura”, din Capitolul III – „Guvernul”).

Decizia CCR nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituției României stipulează următoarele, intrpretând astfel prevederile articolului 103 din Constituție:
„(…) Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menționate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere. De aceea, Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului”.

Premierul desemnat are 10 zile pentru a-și negocia susținerea

Potrivit Constituției, odată desemnat, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă premierul desemnat nu obține voturile majorității deputaților și senatorilor, procedura se reia, iar șeful statului va desemna din nou un prim-ministru. Primul-ministru, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune individual, în fața șefului statului, jurământul. Guvernul, în întregul său, și fiecare membru în parte își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Dizolvarea Parlamentului

Constituția mai prevede și faptul că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, șeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.