Ce se va întâmpla cu românii din Marea Britanie după Brexit. Anunțul lui Iohannis după Consiliul European

La reuniunea Consiliului European în format UE 27 care a avut loc vineri, liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice (drepturile cetățenilor, frontiera cu Irlanda și decontul financiar), apreciind că s-au înregistrat progrese suficiente și au decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie, respectiv cea privind viitoarele relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

„Din perspectiva României, rezultatele obținute până în prezent reflectă integral obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi privește pe cetățenii români aflați pe teritoriul Marii Britanii și pe membrii lor de familie, aceștia vor beneficia de toate drepturile deja dobândite și acoperite de legislația europeană și după momentul retragerii Marii Britanii din UE. Astfel, va fi menținut transferul tuturor prestațiilor de securitate socială, inclusiv cele familiale și alocațiile pentru copii, și vor fi recunoscute calificările profesionale obținute sau în curs de obținere înainte de momentul retragerii. Au mai fost agreate, totodată, și principiile referitoare la reîntregirea familiilor, iar viitorii membri de familie, respectiv copiii cetățenilor acoperiți de acordul de retragere, vor beneficia de aceleași drepturi”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Pentru obținerea noului statut (settled status) pentru toți cetățenii UE din Marea Britanie, procedurile administrative vor fi transparente, simplificate și vor avea costuri minime. De asemenea, fondurile alocate României pentru perioada de programare 2014-2020 nu vor fi reduse.

Totodată, au fost stabilite și condițiile care vor sta la baza unui nou mandat de negociere.

„Direcțiile adoptate reliefează aspecte precum: necesitatea finalizării tuturor elementelor care țin de prima fază a negocierilor și consolidarea rezultatelor obținute prin începerea redactării acordului de retragere, condiționarea negocierilor din faza a doua de respectarea pe deplin a tuturor angajamentelor asumate în prima fază și intenția de a avea și pe viitor un parteneriat strâns cu Marea Britanie în domenii de interes comun, precum securitate, apărare și politică externă. În contextul adoptării liniilor directoare, Președintele României a subliniat interesul țării noastre ca în cadrul relațiilor viitoare să se definească un parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun, inclusiv pe cele de securitate, apărare, relații externe, lupta împotriva terorismului”, se arată în documentul citat.

Potrivit sursei citate, România așteaptă ca aranjamentele convenite cu Marea Britanie în cadrul primei etape de negociere să fie implementate rapid și integral.

Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naționalitate, după irlandezi (322.000) și polonezi (916.000), cei mai mulți imigranți români muncind în domenii precum producție, retail și sănătate, potrivit Bloomberg.

Cei mai mulți muncitori imigranți sunt din Polonia (916.000), urmați de Irlanda (322.000), România (233.000), Portugalia (219.000), Italia (192.000) și Franța (165.000).

Producția (307.000), retailul (261.000), sănătatea și sectorul social (225.000) reprezintă domeniile unde lucrează, în Marea Britanie, cei mai mulți europeni care nu au cetățenie britanică. Personalul din structurile de primire turistică și cei din sectorul de servicii alimentare sunt în număr de 222.000, sectorul construcțiilor angajează 194.000 de imigranți, în timp ce educația are 159.000 de angajați din afara Marii Britanii.