În Legea Fundamentală aprobată în 2003 la „răspunderea membrilor guvernului”, articolul 109 precizează că „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”.
Premierul Victor Ponta a declarat în mai multe rânduri că președintele nu îl poate suspenda, deoarece faptele pentru care a fost trimis în judecată nu au fost realizate în timpul mandatului său de premier, ci în calitate de avocat.
Președintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului Ponta să-și dea demisia din funcțe după ce DNA a comunicat că acesta este învinuit de fapte penale. Premierul a răspuns că respectă poziția președintelui, dar că doar Parlamentul îl poate demite din această funcție prin moțiune de cenzură.
În luna iulie, premierul Ponta a afirmat că își poate da demisia din funcția de premier dacă președintele Iohannis îi garantează faptul că viitorul prim-ministru va fi nominalizat din rândul Coaliției de guvernare.
După ce Camera Deputaților a respins cererea procurorilor de încuviințare pentru începerea urmăririi penale a premierului Ponta, președintele Iohannis a declarat că nu l-ar fi suspendat pe Victor Ponta din funcția de la Palatul Victoria dacă în Parlament se vota pozitiv solicitarea DNA.