Ce spune raportul preliminar al Curții Supreme în cazul Iohannis

Acum, la Curtea Supremă, se judecă dosarul în care ANI a atacat decizia Curții de Apel Alba Iulia care a decis că primarul de Sibiu, Klaus Iohannis, candidatul ACL pentru funcția de președinte, nu a fost în stare de incompatibilitate.

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că legea spune că un primar nu poate fi și reprezentant al municipiului într-o companei de stat.  „Funcția de primar și viceprimar (…) este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, a arătat ANI într-un comunicat.

EXTERNE Administrația SUA l-a sancționat pe un lider politic din GEORGIA /Blinken denunță ”subminarea viitorului euro-atlantic” pentru beneficiul Rusiei

21:03

POLITICĂ Crin Antonescu: „Nu am sprijinul lui Trump, dar este și o parte BUNĂ în acest lucru”

20:54

Pe 25 septembrie 2013, adică fix cu un an în urmă, Curtea de Apel București a invalidat raportul ANI. Adica judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea și că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.

Până în prezent, Curtea Supremă a parcurs trei din cei șapte pași procedurali prevăzuți de Codul de Procedură Civilă în acest caz. La ultimul termen de pe 30 septembrie, Curtea Supremă a anunțat că a finalizat raportul preliminar al cazului. În esență, acest raport analizează dacă recursul ANI este admisbil de principiu, dacă agenția a formulat recursul la timp, dacă a respectat normele de redactare, dacă recursul invocă articolele de lege corecte și face o trecere in revistă a deciziilor relevante în acest caz. Acest raport nu dă dreptate nici ANI și nici lui Iohannis. De altfel, acest raport a fost întocmit de un magistrat asistent si el trebuie să fie aprobat de completul de judecată la următorul termen care a fost stabilit pentru 9 octombrie.

Concluziile raportului sunt următoarele:

Cererea de recurs, întocmită de consilierul juridic Vladimir Alexandru Ciobanu, îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art 486, alin 1, lit a, c, e Cod Procedură Civilă.

În raport cu dispozițiile art 486, alin 2, Cod Procedură Civilă se constantă că a fost atașată delegația consilierului și că s-a făcut dovada timbrării recursului.

În raport cu dispozițiile art 487 Cod Procedură Civilă se constantă că recursul a fost motivat cu respectarea termenului prevăzut din legea 554/2004 a Contenciosului Administrativ, sentința fiind comunicată la data de 14.102013, iar cererea de recurs a fost înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.10.2013.

În raport cu dispozițiile art 488 Cod Procedură Civilă se constată că recurentul a invocat motivele de casare prevăzute de art 488 alin 1 Cod Procedură Civilă.

Motive de ordine publică

Nu există motive de ordine publică ce pot fiinvocate în condițiile art 489 alin 3 Cod Procedură Civilă.

Jurisprudența

În materia contestării actelor administrative întocmite de ANI, pentru cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 87, alin 1, lit f din legea 161/2003 nu s-a conturat o practică constantă la nivelul ICCJ, în fiecare speță fiind analizată situația de fapt specifică, astfel cum aceasta rezultă din actele dosarului.

În ceea ce privește jurisprudența națională invocată de recurentă prin răspunsul la întâmpinare, se constată că aceasta vizează hotărâri pronunțate în primă instanță și atacate cu recurs, în prezent aflându-se în curs de soluționare pe rolul ICCJ-Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.

De asemenea, în jurisprudența ICCJ au fost identificate hotărâri irevocabile, care însă se referă la alte situații de fapt, respectiv la alte stări de incompatibilitate.

În practica CJUE au fost identificate hotărâri care se referă la situația asociațiilor intercomunare, precum și la regimul contractelor încheiate de astfel de entități.

Având în vedere aspectele prezentate, raportorul apreciază că recursul este admisibil în principiu, urmând ca raportul să fie înaintat spre analiză completului de filtru în conformitate cu dispozițiile art 493 alin 4 Cod Procedură Civilă.

CITEȘTE AICI RAPORTUL CURȚII SUPREME

Pe 25 septembrie 2013, adică fix cu un an în urmă, Curtea de Apel București a invalidat raportul ANI. Adică judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea și că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.

Curtea Supremă a stabilit ca dosarul să fie luat în discuție joi, 25 septembrie. Dosarul a fost introdus în procedura de filtrare a recursurilor. Această procedură nu este publică, judecându-se fără citarea părților. La prima vedere, pare să fie o procedură preliminară, administrativă.

De menționat este faptul că, indiferent de decizia Curții Supreme, Klaus Iohannis va putea continua cursa electorala chiar dacă este declarat incompatibil.

Curtea Supremă poate decide în acest caz că Iohannis este incompatibil sau că, dimpotrivă, nu există o incompatibilitate. Nu este însă foarte clar dacă judecătorii vor lua decizia până la finalul cursei electorale sau după alegeri.

Ce spun specialiștii

Daniel Nițiu, lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai, a explicat pentru gândul că, dacă instanța va emite un verdict înainte de finalizarea campaniei electorale, atunci Iohannis nu va putea ocupa funcția de președinte dacă ar câștiga alegerile.

Ce se întâmplă dacă decizia vine după alegeri și Iohannis ajunge la Cotroceni?

În cazul în care Iohannis primește soluția în dosar după alegeri și după ce, ipotetic, le câștigă și își preia mandatul, lucrurile devin mai complicate. Experții consultați de gândul spun că, în acest caz,  din nou rezultatul este deschis. Una din variante este aceea că Iohannis este obligat să renunțe la mandat, fiind constrâns de legea ANI.

Pe de altă parte, o altă opinie este acea că odată ajuns președinte, Iohannis beneficiază de imunitate care poate fi interpretată mai larg și pentru speța ANI, deși uzual se referă la procesele penale. În acestă situația lucrurile nu sunt deloc clarificate în rândul specialiștilor.

Daniel Nițu a explicat pentru gândul că, dacă instanța nu va emite o decizie până la finalul alegerilor, atunci procesul ar trebui să fie suspendat. „Aș spune că imunitatea suspendă procesul (mai ales că incompatibilitatea asta e o abatere disciplinară) – adică dacă ar fi un proces penal pe conflict de interese sau pe fapte de corupție s-ar suspenda”, a explicat pentru gândul Daniel Nițu.

Situația se complică însă în cazul în care procesul nu se suspendă și Iohannis câștigă alegerile. Daniel Nițu a explicat că în acest caz nu există o procedură clară prevăzută de lege. În cazul în care în această situație Iohannis este declarat incompatibil în timp ce ocupă funcția de președinte nu se menționează cine îi revocă funcția.

Judecătoarea Andreea-Bianca Stoianoglo de la Tribunalul Constanța a analizat pe portalul de specialitate Juridice.ro situația lui Iohannis. În esență, judecătoarea susține că, în ipoteza că va fi declarat incompatibil, Iohannis va fi la mâna judecătorilor CCR. Reluam mai jos cele mai importante aspecte ale analizei judecătoarei Stoianoglo:

â–º În situația în care starea de incompatibilitate a fost constatată definitiv după constatarea de către Biroul Electoral Central a rămânerii definitive a candidaturii, nu există niciun temei legal pentru ca alegerea candidatului respectiv să nu fie validată de către Curtea Constituțională.

â–º De asemenea, situația creată nu constituie un caz de anulare a alegerilor, singura ipoteză de anulare a alegerilor fiind aceea a fraudei de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

â–º Desigur că interdicția instituită prin art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 nu poate fi ignorată. Apreciem însă că situația creată prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței stării de incompatibilitate cu privire la candidatul a cărui alegere ca Președinte al României a fost validată de către Curte poate fi circumscrisă imposibilității definitive a exercitării atribuțiilor de către președintele ales, caz de vacanță a funcției conformart. 97 din Constituția României.

â–º Consecința acestei vacanțe a funcției este interimatul funcției și organizarea de alegeri pentru un nou Președinte, în condițiile art. 98 din Constituție, cu mențiunea că textul constituțional limitează în mod explicit durata interimatului la 3 luni de la data la care la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, astfel că varianta unui interimat de trei ani, lansată în spațiul public, este în mod evident nefundamentată constituțional, cu atât mai mult cu cât atribuțiile privind dizolvarea Parlamentului și referendumul nu pot fi exercitate de către un președinte interimar.

â–ºViitorul apropiat ne va arăta poate dezlegarea pe care Curtea Constituțională o va da acestei situații deocamdată ipotetice dar generatoare de multiple dezbateri și controverse pentru a căror evitare o reglementare expresă și neechivocă este de dorit.