CE aprobă evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României / AVERTISMENT privind posibilitatea suspendării parțiale a plăților

”Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor”, a transmis CE.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

Stimularea eficienței energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor de eficiență energetică, precum și noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

ACTUALITATE Cum se prepară șoriciul murat. Rețeta din bătrâni pe care puțini români o știu

16:31

POLITICĂ Nicolae Ciucă: „Să revină cele patru partide la masa negocierilor”/Gheorghe FLUTUR: „Să sunăm goarna”

16:26

Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabilește că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului aferent veniturilor obținute. Conform principiului contributivității, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuțiilor plătite în timpul vieții profesionale.

Investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și contracte de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

Șase jaloane nu au fost atinse

Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 şi C14.R9/M440)[1], precum şi de investiţii din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 şi C4.I4/M86) şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206).

”Prin urmare, Comisia propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a menționat CE.

Ce urmează

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale. Mai multe detalii AICI

În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăți, care se aplică tuturor statelor membre.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea și va efectua plata cuantumului suspendat.

Planul de redresare și reziliență al României (PNRR) include o gamă largă de măsuri de investiții și de reforme. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde EUR, din care 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

CITEȘTE ȘI:

Care e riscul ca România să piardă sute de milioane de euro din PNRR pentru încălcarea GUVERNANȚEI corporative? Răspunsul ministrului Energiei

Marcel Ciolacu: Nu pierdem niciun ban de la UE. Un INCOMPETENT la energie a făcut selecții. La Comisia Europeană n-a mers șmecheria

Autor

Olga Borșcevschi

Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la ... vezi toate articolele