Ce vrăji mai face Parlamentul până la vacanță: o lege pe care nu a avizat-o nimeni se votează în plen. Antonescu: „Pe ultima sută de metri, putem”

În ultima săptămână a sesiunii, parlamentarii își dau peste cap propriile reguli și se pregătesc să adopte o lege sărind procedurile obișnuite ca să nu-și pericliteze vacanța. Inovația a fost prezentată în avanpremieră de președintele Senatului, Crin Antonescu: convocarea pentru miercuri la prânz a unei ședințe comune a Camerei Deputaților și a Senatului în care să se voteze Statutul parlamentarilor declarat neconstituțional la superimunitate, fără a avea însă decizia Curții Constituționale cu argumentele respingerii.

Contrar tuturor regulilor și cutumelor, legea a fost trecută pe ordinea de zi, chiar dacă nu a fost reavizată în comisia de statut, după decizia CCR. „Ce să adoptăm în comisie? Nu există raport! De la CCR nu a sosit nimic!”, ridică din umeri deputatul Iusein Ibram, vicepreședintele comisiei care ar fi trebuit să discute legea.

Ce vor vota atunci parlamentarii? Senatorii și deputații contactați de gândul sunt cam confuzi. Crin Antonescu însă nu e: „Din punctul de vedere practic al conducerii celor două Camere, având în vedere că suntem și pe ultimii metri a sesiunii, cred că putem da acest vot și fără motivare, pentru că ceea ce contează – contează decizia, soluția”, a explicat el inovația parlamentară.

Toni Greblă caută precedentul: „Exemple n-am”

Sindromul „Yes, we can” s-a răspândit rapid printre aleși. Prinși între vacanță și proceduri complicate, parlamentarii s-au separat în două tabere: cei care înțeleg, dar nu se mai încurcă în detalii și ceilalți, care nu mai înțeleg nimic. Cu toții, votează.

Toni Greblă, juristul numărul unu al PSD, e la mijloc. Se poate da un vot în plen pentru a pune în acord o lege cu ce spune Curtea Constituțională, chiar și dacă nu ai decizia CCR? Senatorul PSD nu stă pe gânduri: „Da!” Cu justificarea e mai complicat însă. „Pentru că… Dacă e declarată neconstituțională ce să mai aștepți?”, reduce Toni Greblă problema la una de logică.

Juristul PSD are și o soluție: „Dacă mă întrebați pe mine, susțin să fie scos acel articol neconstituțional, să fie eliminat cu totul din Statut. E varianta mea, nu neapărat a PSD. Există și varianta modificării, dar nu avem până în acest moment un text”, explică el cum orice e posibil.

S-a mai făcut așa ceva în Parlament? „Desigur”, garantează senatorul. Când vine însă vorba de exemple nu este loc de întors: „Exemple n-am!”, admite Toni Greblă.

Tudor Chiuariu salvează Parlamentul de la colaps financiar

Verestoy Attila este grăbit. După șase legislaturi încheiate ca senator UDMR, la a șaptea nu poate nega însă evidența. „Trebuie să avem o decizie în față ca să ne putem ocupa de acest lucru. Nu știu cum se va proceda. Întrebați-i pe cei de la Comisia Juridică”, evită el o explicație, după ședința în care conducerile Camerelor au decis să pună pe ordinea de zi o lege nediscutată încă în comisie.

Justificarea există însă. O dă Tudor Chiuariu, juristul PNL: de vină e Traian Băsescu. „Din cauză că toate aceste contestații (făcute de Traian Băsescu la CCR, n.r.) blochează de fapt reducerile bugetare pe care conducerile celor două Camere le-au gândit prin Statut. Dorim să reglăm aceste chestiuni cât mai repede, de-asta ne grăbim. Altfel, Parlamentul va ajunge în situația de a nu mai putea să se finanțeze în partea a doua a anului”, susține președintele Comisiei Juridicedin Senat.

Cum se va proceda? „Renunțăm la articolele respective, la toate articolele contestate de președinte la Curtea Constituțională”, spune Tudor Chiuariu. Soluția sa pentru ca Băsescu să nu invoce un viciu de procedură ca argument pentru o nouă respingere a legii: „Nu mai facem referire la CCR. Nu va fi o punere în acord cu decizia CCR, ci practic renunțăm la unele articole dintr-o lege. Putem face asta”, spune juristul PNL. Și admite premiera: „Nu, precedent nu este”.

Mirel Taloș e sincer: „Noi amânam până la toamnă”

Ce nu explică Chiuariu nu poate justifica nici liberalul Mirel Taloș, secretarul Comisiei pentru statut: cum se va supune la vot o lege pe care membrii comisiei de specialitate nu au văzut-o încă, cu mai puțin de 24 de ore înainte de ședință. 

Mai mult, după ce au primit de la CCR simpla înștiințare că articolele criticate de Băsescu le-au fost declarate neconstituționale, parlamentarii s-au întâlnit să facă un plan. Nu au decis însă decât că sunt dispuși la amânarea până în toamnă dacă judecătorii nu-și scriu în timp util argumentația și o trimit la Monitor.

„Am avut o întâlnire la Comisie, dar nu aveam argumentația CCR. Așa că a rămas că dacă o vom avea până la finalul sesiunii parlamentare, vom face modificarea. Dacă nu, amânăm pentru la toamnă. Nu a fost luată o decizie în absența argumentației CCR. Te poți trezi după aceea că spune ceva și noi am trecut altă nuanță în lege”, explică Mirel Taloș.

Nici deputatul PNL nu știe însă ce va avea pe masă mâine la vot, în plen. „Cert este că un nou proiect de modificare nu există. Iar pe cel vechi noi nu am luat nicio decizie fără a avea dispozitivul Curții Constituționale. Dar asta se poate întâmpla și mâine, nimic nu e exclus”, mai spune Taloș.

Curtea nu exclude să le dea parlamentarilor colacul de salvare

În confuzia generală, parlamentarii mai trag speranță de la Curte. Contactat de gândul, unul dintre judecătorii Curții nu a exclus ca mâine decizia prin care superimunitatea parlamentară era respinsă să ajungă la Monitorul Oficial, salvând situația.

Cu sau fără hotărârea publicată – singura cale prevăzută de Constituție pentru a fi general obligatorie -, judecătorii sunt îngăduitori cu Parlamentul. „Nu e scrisă totuși nicăieri o procedură. Noi le-am trimis articolele declarate neconstituționale, nu cred că este o problemă să schimbe legea”, spune judecătorul contactat de gândul.

Constituția nu lasă însă loc de echivoc: „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

În urmă cu cinci zile, Curtea Constituțională a admis argumentele lui Băsescu care reclamase că parlamentarilor nu ar trebui să li se permită să ceară procurorilor dovezi, „motive concrete și temeinice”, în momentul în care li se solicită să-și dea acceptul pentru percheziția sau reținerea unui coleg.

Potrivit Constituției, Parlamentul este obligat să pună în acord decizia Curții cu actul normativ contestat, în maximum 45 de zile de la publicarea acestei hotărâri, cu argumentele necesare, în Monitorul Oficial.