„Ceașcă” le avea cu relațiile externe. Acum, e dezastru!
Nicu Diplomatu’
Ei bine tipul ăsta, Ceașcă pentru prieteni, avea o mare calitate: dom’le, le avea pe astea cu relațiile externe. Făcea pace între evrei, egipteni și Yasser Arafat, primea o grămadă de președinți africani și se plimba cu caleașca lu’ a bătrână, în Londra. N-a mai reușit asta nici măcar președintele generației „suc la TEC”, nea Nelu, a cărui singură întâlnire memorabilă e cea cu Francois Mitterand, „l’ami de l’asssasin”. Mă rog, Generația Mineriada, nu Millenials.
Ce vreau să observ însă e dezastrul actual din politica externă românească. În afară de președinte, care se plimbă cu ochelari de soare pe la Bruxelles și se vede cu Trump din două în două luni, în rest, diplomația românească își dă autogol după autogol.
Iordache și Tudorel
Și cum să nu fie așa, când ambasadele occidentale clopoțesc precum vatmanul din tramvai, la fiecare curbă pe care o fac legile României. Că nu știu dacă ați observat, dar cineva, nu spui cine, om important, are ce are cu legile, că nu-s bune. Au fost bune zeci de ani, acum brusc! nimic nu mai merge, totul îi pute.
Așa că diplomații străini latră în pustiu, dar caravana lui Iordache și Tudorel trece. Iordache și Tudorel fac legislația șnițel.
Pe deasupra, excepționala abilitate politică – probabil genetică – îi face pe Dragnea și pe păpușea lui cu sfori să nu onoreze invitațiile la recepțiile Americii sau, mai nou, ale Franței. Pe duamna Veorica o înțelegem. Degeaba își face părul permanent pentru recepție, dacă i se încleștează gura și parlește în franceză doar: make foto?
Supărat sunt Dragnea, supărat
Dar domnul Dragnea probabil e supărat rău și ranchiunos. E supărat și pe ambasade, că nu tac și poate nu au invitat-o și pe Irinuca, ucenica lui. De altfel, el nu merge decât la întâlniri în Israel. Nici la Olimpiada de Mate’, de la Cluj, unde a venit fiul lui Bashar n-a fost. Cum de ce? Ca să-i transmită salutările doamnei Servil Shaidehh. Probabil nu l-a lăsat Netanyahu să se ducă. Complicată diplomația asta, nu e ca la Teleorman, unde ești tata la toți. La toți copiii săraci.
Deci, Ceaușescu era cu patru clase, alea de la școală, peste continuatorul lui, tovarășul Daddy. Nici măcar pe la Moscova nu l-am văzut. De partea estică se ocupă tovarășul Dorneanu și domnul Călin Barbă Albastră Popescu Bitănescu Tăriceanu.
A mai avut o tentativă să dea mâna cu Trump la Washington, când s-a întins peste masă și a vărsat carafa de cola peste Melania. În celebra poză, inspirat intitulată: mai serviți?
Hery Rajaonarimampianina.
Vă dați seama: dacă ajunge Liviu președinte – pușchea pe limbă! – că o să mai avem întâlniri oficiale doar cu Marea Neagră, vecina noastră cea mai bună? Nici măcar cu Brazilia, țara de suflet și afaceri a lui Dragnea n-o să ne avem bine, de când îl caută și ăia c-un dosar în mână. Eventual, o să asistăm doar la ceremonia de primire la București a Excelenței sale, Hery Raja-onarimam-pianina.
Cum cine e? Președintele Madagascarului. Însoțit de atașatul subcultural, Radu Mazăre.
A, stați! Știți ce credea Veorica? Păi, ea credea că președintele Madagascarului e regele Julien, regele lemurilor. Știți voi: cu Alex – leul, Marty – zebra, Melman – girafa și Gloria – hipopotamul. Din filmul „Madagascar”. Nu nu există niciun pavian în film. Nu fiți răi.