Cei 552 de „ilegaliști” care organizează alegerile locale în România

„Mai bine de 552 de primari au schimbat partidul. Cea mai mare parte din primari au migrat către PSD. Așadar, la alegerile din 2016 vor candida peste 500 de primari, 4.607 de consilieri locali și 184 de consilieri județeni care nu și-au pierdut mandatele, deși CCR a invalidat „Ordonanța Dragnea” la începutul lui 2015.(…) Practic, în 552 de circumscripții alegerile locale vor fi organizate de ilegaliști – și, cu o probabilitate de 80%, câștigate de aceștia”, se arată în Raportul Expert Forum, publicat marți.

Probabil cel mai important moment în reconfigurarea scenei politice a fost OUG 55/2014, susține Expert Forum, care precizează în raportul citat că Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului, majorat de 15 ori, în anul 2014, potrivit Curții de Conturi, a fost folosit ca „instrument clientelar pentru a transfera bani că primării și consilii județene.

Potrivit sursei citate, alegerile locale sunt importante și în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, unde „mașinăria electorală a partidelor mari se bazează mult pe aleșii locali în funcție”.

Expert Forum susține că organizarea alegerilor locale din iunie 2016, într-un singur tur de scrutin, face ca înnoirea clasei politice„așteaptată cu nerăbdare” să fie „cel mai puțin probabilă”, din 1990 și până în prezent.

Fără modificarea legislației electorale votată în 2011, de PSD și PDL, pentru a permite alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, „aproape 1/3 din cei aproximativ 3186 de primari aleși atunci ar fi câștigat mandatul cu mari emoții, sau deloc, dacă ar fi existat două tururi de scrutin, întrucât au obținut sub 50%+1 din voturi”.

„Motivele invocate au fost diverse, făcându-se apel la economii la bugetul de stat sau facilitarea organizării alegerilor. Cu toate acestea, principalul efect pe care l-a avut această modificare a fost să ajute primarii în funcție, care au deja la îndemână întreaga administrație locală, să obțină mai ușor mandatele”, explică Expert Forum.

Potrivit sursei citate, argumentele în favoarea alegerilor în două tururi nu țin de constituționalitatea legii, ci de posibilitatea de a oferi o competiție adevărată la nivel local.

„Sistemul majoritar cu un tur de scrutin ar permite multora dintre primarii care fie au probleme cu legea (dacă nu au interdicții), fie au migrat să candideze și să câștige un loc, fără competiție serioasă. Dacă am avea două tururi, votul strategic în primul tur ar fi mult mai puțin probabil, electorii având astfel posibilitatea să-și exprime preferința reală, fără teama de a-și risipi inutil votul, iar cel strategic s-ar exercita abia în turul doi. Ca atare, ar fi și mai puțin probabile rezultatele de tip 100% sau peste 60%”, în alegerile locale, arată Raportul Expert Forum.

Potrivit sursei citate, partidele politice nou înființate sau mici, precum și candidații independenți, „care nu sunt susținuți de un aparat birocratic și de putere financiară, nu au șanse în acest tip de confruntare”, susține Expert Forum, arătând că „în 2012 au fost aleși doar 53 de independenți (iar independența unora dintre ei e contestabilă), adica 1.66% din numărul total de mandate”.

Raportul citat avertizează că, în situația de față, modificarea legislației electorale privind finanțarea partidelor și campaniilor, dar și legea partidelor politice și legea alegerilor locale „riscă să devină inutile, pentru că accesul la funcția de primar este drastic limitată pentru partidele mici, fără capital și susținere centrală”.

Expert Formul precizează și că șansele de reușită ale formațiunilor nou înființate sau mici sunt reduse și de pragul electoral ridicat pentru consilieri (5%) și articolul 47 din Legea partidelor politice, care prevede că partidele se desființează dacă nu au candidați la două alegeri consecutive în 75 de circumscripții.

Raportul citat arată că legea care a impus alegerile locale într-un singur tur de scrutin „ nu este neconstituțională în sine, ci reprezintă doar o manevră politică abuzivă ce servește partidele mari, care au astfel șanse mai bune să obțină mandatul din primul tur, cu un scor de sub 50%+1 vot”, afirmând că „marii învingători ar fi PSD și UDMR”, în timp ce PNL „ar putea fi marele perdant al alegerilor într-un singur tur, după migrația politică din 2014, acesta fiind probabil și motivul pentru care cere în ultimavreme alegeri în două tururi de scrutin”.

Potrivit sursei citate, EFOR și societatea civilă au cerut revenirea la alegerile locale în două tururi, „încă de acum un an și ceva, pe vremea scandalului provocat de > pentru migrație politică, invalidată ulterior de CCR și niciodată pusă în ordine de Parlament”, afirmând că „EFOR rămâne consecvent revendicărilor prezentate președintelui Johannis în noiembrie, la întrevederea cu societatea civilă de la Cotroceni, revendicări între care se număra și revenirea la două tururi de scrutin în alegerile locale”.

Pe lângă observațiile legate de efectele Ordonanței Dragnea și menținerea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, raportul Expert Forum trece în revistă și sutele de cazuri de aleși locali care au avut probleme legate de conflicte de interese, incompatibilități sau au fost cercetați și trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție, potrivit sursi citate

Unii dintre primarii de municipiu care și-au pierdut mandatul și au fost condamnați la închisoare pentru fapte de corupție au fost primarii din Hunedoara, Craiova, Târgoviște, Cluj Napoca, precum și fostul primar al Sectorului 6, edilii fiind condamnați la închisoare cu executare.

Primarii municipiilor Constanța, Iași, Mangalia, Buzău, Bacău, primarii sectoarelor 1, 5, 4 au fost fie arestați, fie trimiși în judecată, în vreme ce primarul general al Bucureștiului, Sorin Oprescu, este sub anchetă și control judiciar, reamintește Expert Forum.

„Practic, în Capitală au fost decapitate de justiție în ultimii ani patru din cele șapte primării existente (57%)!”, arată Raportul Expert Forum.

Pe listele ANI între 2013-2015 s-au regăsit și alți 34 de foști primari, pentru care s-a constatat incompatibilitatea sau conflictul de interese.

„Alegătorii din Reșița sau Râmnicu Vâlcea au avut ghinionul să vadă câte doi primari consecutivi arestați sau condamnați pentru corupție. Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța a fost implicat în nu mai puțin de cinci dosare, iar Constantin Nicolescu, președintele CJ Argeș, în două”, potrivit sursei citate.

Expert Forum susține că „pe lângă primarii și președinții de consilii județene care au fost arestați, trimiși în judecată sau arestați în timpul mandatului 2012-2016, în ultimii patru ani pe listă mai figurează și 48 de foști primari și 4 președinți CJ. Vasile Mihalachi (Vaslui/PSD), Constantin Ostaficiuc (Timiș/PDL) și Alexandru Francisc Iosif Kiss (Bihor/UDMR) au fost trimiși în judecată, iar Constantin Nolescu (Argeș/PSD) a fost condamnat”.