Cele trei elemente care l-au făcut pe Klaus Iohannis președinte

Un sfert dintre alegătorii români care au participat la scrutinul prezidențial de luna aceasta s-au hotărât între cele două tururi și 32% dintre ei spun că au fost influențați în mod direct de incidentele de la votul diasporei, relevă un studiu IRES, realizat în perioada 18-24 noiembrie. Principala teorie înaintată de IRES este că mobilizarea la vot din turul al doilea și, implicit, victoria lui Klaus Iohannis, au fost decise de convergența Facebook, televiziune și telefonie mobilă.

„Elementul declanșator a fost modul de organizare de către Guvern a secțiilor din diaspora și reacția instituțională guvernamentală”, se arată în studiul citat. „Spațiul public devine prin rețele de socializare un spațiu emoțional. Noul spațiu emoțional înlocuiește spațiul public și asistăm, în consecință, la o dramatizare a experienței politice, la o mondializare sentimentală prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul în care diaspora românească a comunicat cu țara între cele două tururi demonstrează foarte bine acestă teză descrisă de studiile contemporane de sociologia comunicării, ceea ce a transformat mediul emoțional în comunități de indignare. Această mondializare sentimentală a fost vizibilă în cadrul primăverilor arabe, dar și în alte fenomene recente deoarece în societatea emoțiilor nu există granițe, dispar distanțele, chiar dacă emoțiile foarte intense sunt de scurtă durată”, mai spun autorii cercetării.

STUDIUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI

Aceste emoții vin în contextul convergenței canalelor de comunicare. Conceptul convergenței media spune că „mediile se amplifică una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonanță pentru Facebook sau invers”: „Credem că pentru revolta de la urne dintre turul I și II al alegerilor prezidențiale, Facebook, fără televiziune și telefonie mobilă, ar fi avut o mult mai redusă contribuție la inflamarea afectivă contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasă a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitării unui drept. Cele trei canale amintite formează astăzi o transmedia, generează o cultură hibridă de convergență, de fapt, o adevărată fabrică de contestare (jamming culture) ce poartă împotriva politicii clasice o adevărată guerilla semiotică”.

Sfaturile rudelor sau ale prietenilor din străinătate au fost decisive pentru alegătorii din România, mai spune studiul IRES.

Posturile de televiziune pe care cei chestionați le-au urmărit între turul 1 și turul 2 al alegerilor prezidențiale sunt: Realitatea TV (25% dintre respondenți), Antena 3 și ProTV (câte 16%), B1 TV (8%), România TV (7%), Digi24 HD (6%), TVR 1 și Antena 1 (câte 5%), Kanal D (1%), alt post (2%), toate canalele (1%). 4% dintre respondenți menționează că nu au urmărit niciun canal de televiziune, iar 6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Rolul Internetului

Internetul a fost un mediu important de catalizare a protestului și de contagiune: dintre cei 54% respondenți care utilizează internetul, 46% au urmărit mesajele candidaților la președinție sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmărit pe acestea pe internet. De asemenea, dintre cei 54% intervievați care utilizează internetul, 42% nu au un cont pe o rețea de socializare, iar 58% – au un cont pe o astfel de rețea.

Facebook este prima mențiune pentru mai bine de 90% dintre cei care au spus că folosesc o rețea de socializare.

Într-un interviu acordat zilele trecute ziarului gândul, președintele IRES, Vasile Dâncu, a declarat că rezultatele sunt consecința sociologică a existenței unei așa-zise bule emoționale. „Un moment de vârf, foarte colorat, o reminiscență a contagiunii din duminica celui de-al doilea tur de scrutin. Această revoltă la urne, combinație dintre Facebook și televiziune, a fost cea care l-a adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni. (…) Asistăm, la o revoluție” a explicat Dâncu.

Dintre cei 54% care declară că folosesc internetul, 58% menționează că au urmărit campania electorală dinaintea scrutinelor, iar 42% spun că nu au urmărit-o.

70% dintre cei care utilizează internetul consideră că internetul și rețelele de socializare au influențat participarea la vot, 24% consideră că nu au influențat, iar 6% nu știu dacă acestea au avut vreo influență asupra participării la vot.

Doar 13% dintre respondenții care au declarat că folosesc internetul au trimis sau redirecționat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% susțin că nu au făcut acest lucru.

Peste 1 milion de voturi negative în turul al doilea

Cei mai mulți dintre respondenții care au mers la vot au spus că au făcut-o pentru a vota un anumit candidat (66%), în vreme ce 11% au mers pentru a vota împotriva unui candidat, 6% ca să voteze pentru binele țării sau binele personal, 4% pentru a vota în favoarea schimbării, iar 3% datorită simțului civic, pentru a-și exercita un drept cetățenesc. 6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Metodologia studiului:

Volumul eșantionului: 1.271 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%

Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI (interviuri telefonice)

Perioada anchetei: 18-24 noiembrie 2014